 | as |
|
| înflorire [ în-flo-ri-re ] VEZI SINONIME PENTRU înflorire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inflorire în mai multe dicționareDefinițiile pentru inflorire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFLORIRE: ÎNFLORÍRE, înfloriri, substantiv feminin Acțiunea de a înflori și rezultatul ei. 1. Deschidere a bobocilor. Livada e curată și-și așteaptă înflorirea. SADOVEANU, O. VI 400. Gerul... Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri. ALECSANDRI, P. A. 113. Am silit pe grădinarul meu să-mi răsădească de tot soiul de flori... Așteptînd însă înflorirea lor și venirea d-tale, singurătatea mă apasă. NEGRUZZI, S. I 104. • (Poetic) Și nu eu aș căuta Nici să-mpiedic primăvara să dea florii înflorirea, Nici să-mpiedic tinerețea să dea inimii iubirea. DAVILA, vezi vezi 82. • figurat Alecu i-a sărutat mîna și s-a așezat lîngă dînsa cu mare înflorire a inimii. SADOVEANU, N. forme 173. Cînd aripi al meu suflet avea, Era ca o-nflorire de zile minunate. MACEDONSKI, O. I 122. ♦ Bogăție de flori. Veni să petreacă sărbătorile primăverii acolo, în înflorirea aceea a grădinilor. SADOVEANU, M. 120. ♦ (Neobișnuit) Flori, petale. Șiruri de cireși scutură grei omătul trandafiriu al înfloririi lor. EMINESCU, N. 66. 2. figurat Dezvoltare frumoasă, creștere, prosperare. C.C. al P.M.R. cheamă pe oamenii științei, literaturii și artei să pună tot talentul și toată puterea lor de muncă pentru a asigura înflorirea culturii în țara noastră și a contribui în mod activ la construirea orînduirii socialiste. REZ. HOT. I 85. Organizarea meșteșugurilor în bresle a cunoscut, în această verb reflexiv:eme, o înflorire. istorie R.P.R. 235. Perioada care a precedat anii 60 ai secolului trecut se caracterizează în Rusia prin sporul conștiinței sociale și înfloririi ideilor progresiste. SADOVEANU, E. 236. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ÎNFLORIRE: ÎNFLORÍRE (< înflori) substantiv feminin 1. Acțiunea de a înflori și rezultatul ei. ♦ (botanică) a) Fenomenul creșterii și dezvoltării mugurilor floriferi care se transformă în flori. b) Durata de timp în care o plantă se menține înflorită. 2. (biologie) Înflorirea apei = creșterea excesivă, bruscă a biomasei de alge predominant albastre în bazinele acvatice, condiționată de anotimp, de unii factori de mediu (energie geochimică), care determină scăderea (uneori până la dispariție) a cantității de oxigen solvat în apă. vezi și eutrofizare. 3. (FITOPAT.) Înflorirea albă = boală a porumbului, provocată de ciuperca Fusarium moniliforme, manifestată prin crăparea boabelor. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înflorire: înflorire substantiv verbal BELȘUG. BOGĂȚIE. BUNĂSTARE. EXAGERARE. PROPĂȘIRE. PROSPERARE. PROSPERITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFLORIRE: ÎNFLORÍRE, înfloriri, substantiv feminin Acțiunea de a înflori. – vezi înflori. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFLORIRE: ÎNFLORÍRE, înfloriri, substantiv feminin Acțiunea de a înflori. – vezi înflori. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înflorire: înfloríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înflorírii; plural înfloríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înflorire: înfloríre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înflorírii; plural înfloríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFLORIRE' înfloréscINFLORESCÉNȚĂÎNFLORÍînflorilátÎNFLORÍREÎNFLORÍTÎNFLORITÓRÎNFLORITÚRĂî́nflu |
GRAMATICA cuvântului înflorire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înflorire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înflorire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înflorire? Vezi cuvântul înflorire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înflorire?[ în-flo-ri-re ] Se pare că cuvântul înflorire are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL înflorire Inţelegi mai uşor cuvântul înflorire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeBiologie Înflorirea apei = creșterea excesivă, bruscă a biomasei de alge predominant albastre în bazinele acvatice, condiționată de anotimp, de unii factori de mediu energie geochimică, care determină scăderea uneori până la dispariție a cantității de oxigen solvat în apă Înflorirea albă = boală a porumbului, provocată de ciuperca Fusarium moniliforme, manifestată prin crăparea boabelor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înflorire |
La plural substantivul înflorire are forma: înfloríri
