 | as |
|
| înfira [ în-fi-ra ] VEZI SINONIME PENTRU înfira PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infira în mai multe dicționareDefinițiile pentru infira din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a înfira (forma la infinitiv) A înfira conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFIRA: ÎNFIRÁ, înfír, verb I. tranzitiv (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. Fata înfira altița cămășii. 2. A depăna fire toarse. (absolut) Fata tort răschiră... Și-nfirînd oftează. COȘBUC, P. II 143. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru înfira: înfirá, înfiréz, verb I (regional, învechit) 1. a pune în fir mărgelele; a înșira. 2. a coase cu fir, a broda cu fir. 3. a băga ața în acuzativ Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFIRA: ÎNFIRÁ, înfír, verb I. tranzitiv (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. 2. A depăna fire toarse. – În + fir. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFIRA: ÎNFIRÁ, înfír, verb I. tranzitiv (Rar) 1. A coase sau a broda cu fir. 2. A depăna fire toarse. – În + fir. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfira: înfirá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu înfír, persoana a treia singular: el / ea și plural înfíră Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfira: înfirá (a infira) (rar) verb, indicativ prezent 3 înfíră Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru înfira: înfira verb vezi ÎNȘIRA. ÎNȘIRUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFIRA' înfiptáînfiptátînfiptúrăînfírÎNFIRÁÎNFIRÁTÎNFIRIPÁÎNFIRIPÁREÎNFIRIPÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfira Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfira dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii înfirá a înfira rar verb, indicativ prezent 3 înfíră. |
GRAMATICA cuvântului înfira? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfira. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfira poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înfira? Vezi cuvântul înfira desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfira?[ în-fi-ra ] Se pare că cuvântul înfira are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfira |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Valoare comercială sau de circulație?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul înfira se conjugă: ei ele înfíră
