|
înfiorător [ în-fi-o-ră-tor ] VEZI SINONIME PENTRU înfiorător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infiorator în mai multe dicționareDefinițiile pentru infiorator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTOR: ÎNFIORĂTOR adjectiv 1. groaznic, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, oribil, (învechit și popular) spăimîntător, (popular) spăimos, (învechit) spăimîntos. (Un lucru infiorator.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livresc) abominabil, terifiant, terific, (învechit și popular) rău. (O crimă infiorator.) 3. aprig, cumplit, groaznic, înfricoșător, îngrozitor, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune infiorator îl măcina.) 4. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală infiorator.) 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, îngrozitor, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat. (O vijelie infiorator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTÓR: ÎNFIORĂTÓR, -OÁRE, înfiorători, -oáre, adjectiv Care produce fiori (de spaimă); fioros, înspăimîntător, îngrozitor. Iată un tablou înfiorător al mecanismului și moralității economiei burgheze. SAHIA, U.R.S.S. 69. În larg întunericul era înfiorător. DUNĂREANU, CH. 233. Deodată se umplu cîmpia de o mulțime de dihănii, care de care mai grozave, care de care mai înfiorătoare. POPESCU, B. I 38. • (Adverbial) Calul necheza înfiorător. (Pe lîngă un adjectiv, dă acestuia valoare de superlativ) Zilele astea am fost chinuită de întrebarea dacă era ceva adevărat din tot ce mi-ai spus atunci urît, înfiorător de urît, sau dacă furia te-a făcut să spui vorbe care nu erau ale tale. DEMETRIUS, C. 60. Nopțile de vară Sînt înfiorător de dulci. VLAHUȚĂ, O. A. 31. – Pronunțat: -fi-o-. Forme diferite ale cuvantului infiorator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTÓR: ÎNFIORĂTÓR2 infioratoroáre (infioratoróri, infioratoroáre) Care înfioară; în stare să provoace fiori (de groază); înspăimântător; înfricoșător; îngrozitor; sinistru. Tablou infiorator. /v. a înfiora + sufix infioratorător Forme diferite ale cuvantului infiorator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTÓR: ÎNFIORĂTÓR, -OÁRE, înfiorători, -oare, adjectiv Care produce fiori (de spaimă); fioros, înspăimântător, îngrozitor. [ pronunție: -fi-o-] – Înfiora + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului infiorator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTÓR: ÎNFIORĂTÓR, -OÁRE, înfiorători, -oare, adjectiv Care produce fiori (de spaimă); fioros, înspăimântător, îngrozitor. [ pronunție: -fi-o-] – Înfiora + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului infiorator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFIORĂTÓR: ÎNFIORĂTÓR1 adverb 1) Foarte tare. Țipa infiorator. 2) (urmat de un adjectiv cu prepoziția de) Extraordinar; extrem. infiorator de urât. /v. a înfiora + sufix infioratorător Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfiorător: înfiorătór adjectiv masculin (silabe -fi-o-), plural înfiorătóri; forme singular și plural înfiorătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înfiorător: înfiorătór, -oáre adjectiv Care te face să simțĭ fiorĭ: spectacul înfiorător. Forme diferite ale cuvantului infiorator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfiorător: înfiorătór (-fi-o-) adjectiv masculin, plural înfiorătóri; forme singular și plural înfiorătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înfiorător: înfiorător a. care înfioară. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFIORATOR' ÎNFIOLÁREÎNFIORÁÎNFIORÁREÎNFIORÁTÎNFIORĂTÓRÎNFÍPTînfiptáînfiptátînfiptúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfiorător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfiorător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un lucru înfiorător. O crimă înfiorător. O pasiune înfiorător îl măcina. O durere abdominală înfiorător. O vijelie înfiorător. O vijelie înfiorător. ÎNFIORĂTÓR2 înfiorătoroáre înfiorătoróri, înfiorătoroáre Care înfioară; în stare să provoace fiori de groază; înspăimântător; înfricoșător; îngrozitor; sinistru. Tablou înfiorător. A înfiora + sufix înfiorătorător. Țipa înfiorător. înfiorător de urât. A înfiora + sufix înfiorătorător. |
GRAMATICA cuvântului înfiorător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfiorător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfiorător poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE înfiorător? Vezi cuvântul înfiorător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfiorător?[ în-fi-o-ră-tor ] Se pare că cuvântul înfiorător are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfiorător |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Calimera substantiv feminin articulat familial; în expresie a se schimba calimera?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|