 | as |
|
| Infern [ in-fern ] VEZI SINONIME PENTRU infern PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infern în mai multe dicționareDefinițiile pentru infern din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN substantiv neutru (În credințele religioase) Loc imaginar, de chin și de suferințe unde se crede că ar ajunge după moarte sufletele păcătoșilor; iad. Cu toată culoarea lor, care o reamintește pe a infernului, bivolii sînt animalele preferate ale acestui luminos ținut. BOGZA, C. O. 295. Ați crede că această poartă este intrarea infernului. CARAGIALE, O. III 141. Fug caii duși de spaimă și vîntului s-aștern, Ca umbre străvezie ieșite din infern Ei zboară... EMINESCU, O. I 98. • figurat De aceea traiul cu Brigita ajunge un infern. GHEREA, ST. Hristos II 329. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN substantiv neutru 1. Loc unde sălășluiesc sufletele celor păcătoși, după moarte, supuse la chinuri veșnice; iad, gheenă, tartar; hades, orc. 2. figurat Loc de dezordine și de confuzie; viață plină de chinuri, mizerabilă; situație chinuitoare, greu de suportat, tortură sufletească. [plural și: (rar) infernuri, inferne] – Din latina infernus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN substantiv neutru 1. Loc unde sălășluiesc sufletele celor păcătoși, după moarte, supuse la chinuri veșnice; iad, gheenă, tartar; hades, orc. 2. figurat Loc de dezordine și de confuzie; viață plină de chinuri, mizerabilă; situație chinuitoare, greu de suportat, tortură sufletească. [plural și: (rar) infernuri, inferne] – Din latina infernus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN substantiv neutru 1. (mitologie) locaș subpământean unde se credea că rămân sufletele morților. 2. iad. 3. colecție de cărți licențioase, formând, în bibliotecile mari, o secție aparte unde accesul este limitat. 4. (figurat) atmosferă de dezordine și de confuzie; situație greu de suportat, viață chinuită. (< latina infernus, italiana inferno) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN substantiv neutru ((livresc)) 1. Iad. 2. Locaș subpământean unde cei vechi credeau că rămân sufletele morților. 3. Colecție de cărți licențioase, formând în bibliotecile mari o secție aparte unde accesul este limitat. 4. (figurat) Loc de dezordine și de confuzie. [plural (rar) -nuri, -ne. / < latina infernus, conform italiana inferno]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INFERN: INFÉRN n. 1) rel. Loc unde se crede că sufletele păcătoșilor sunt supuse, după moarte, unor chinuri veșnice; iad; gheenă. 2) figurat Loc cu condiții insuportabile; iad. 3) figurat Stare de nefericire. /<lat. infernus Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru infern: *inférn n., plural e și urĭ (latina ĭnfernum [locum], locu de jos, ĭadu, saŭ inferna [loca], locurile de jos). Ĭad, locu morților păcătoșĭ. figurat Loc de suferință. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru infern: infern n. 1. mitologie locașul subpământean unde rămâneau de-a pururea sufletele morților; 2. figurat loc de supliciu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru infern: inférn (inférnuri), substantiv neutru – Iad, gheenă. It. inferno (secolul XIX). – derivat infernal, adjectiv, din limba franceza infernal. Forme diferite ale cuvantului infern: inférnuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INFERN: INFERN substantiv (termen bisericesc) iad, (livresc) gheenă, tartar, (învechit) matca focului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Infern: Infern ≠ eden, paradis, rai Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru infern: inférn substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru infern: inférn substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFERN' înfericézInferiorInferioritateINFERMENTESCÍBIL, -ĂInfernINFERNÁLinfertílinfertilitáteINFESTÁ |
GRAMATICA cuvântului infern? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului infern. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul infern poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE infern? Vezi cuvântul infern desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul infern?[ in-fern ] Se pare că cuvântul infern are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL infern |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantivat a ieși din comun?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
