|
înfăţişare [ în-fă-ţi-şa-re ] VEZI SINONIME PENTRU înfăţişare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului infatisare în mai multe dicționareDefinițiile pentru infatisare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFĂȚIȘARE: ÎNFĂȚIȘARE s. 1. prezentare, venire, (familial) înființare. (infatisare lui la proces, la miliție.) 2. descriere, expunere, prezentare, redare, zugrăvire, (rar) descripție, zugrăveală, (învechit) scriere, scrisoare. (infatisare stărilor de lucruri, într-un roman.) 3. arătare, expunere, istorisire, narare, povestire, prezentare, relatare, (rar) relație, (învechit) spunere. (infatisare faptelor.) 4. arătare, redare, reprezentare. (infatisare unui grup de muncitori, într-un tablou.) 5. oglindire, reflectare, reprezentare. (infatisare realității în artă.) 6. imagine, reprezentare, viziune, (învechit) vedenie, (figurat) icoană, oglindă. (infatisare unor verb reflexiv:emuri apuse.) 7. aspect, fason. (Case cu infatisare turcească.) 8. aspect, configurație, conformație, fizionomie, formă, profil, structură, (rar) făptură. (infatisare terenului, a văii.) 9. aspect, chip, făptură, vedere. (Frumos la infatisare.) 10. aer, aspect, chip, expresie, față, figură, fizionomie, mină, obraz, (învechit și popular) boi, (regional) săbaș, (învechit) schimă, vedere, (familial) mutră. (Are o infatisare mulțumită.) 11. aspect, chip, imagine, ipostază, turnură. (Sub ce infatisare se prezintă lucrurile?) 12. aspect, priveliște, (învechit) priveală, privire. (O infatisare demnă de milă.) 13. aspect, latură. (infatisare veselă a lucrurilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNFĂȚIȘARE: ÎNFĂȚIȘÁRE, înfățișări, substantiv feminin I. Acțiunea de a (se) înfățișa și rezultatul ei. 1. Prezentare, descriere, arătare. Înfățișarea veridică și concretă din punct de vedere istoric a realității în dezvoltarea ei revoluționară și educarea oamenilor muncii în spiritul socialismului sînt indisolubil legate de priceperea artistului de a alege fapte vii, esențiale, tipice. vezi limba română mai 1953, 206. 2. (juridic) Prezentare în fața unei autorități judiciare (în special în fața unei instanțe de judecată) în urma unei citări sau a unei invitații; (concretizat) dezbatere în fața unei instanțe. Cînd veniră împricinații la înfățișare... ISPIRESCU, L. 277. ♦ Termen de judecată. A cîta înfățișare este? II. (Concretizat) Felul în care ni se arată un lucru sau o ființă; aspect, aparență, exterior. Avea mai mult înfățișarea unui lucru de artă decît a unui cal de ham. HOGAȘ, M. N. 10. Harap-Alb... are o înfățișare mult mai plăcută. CREANGĂ, P. 210. O frumoasă și sălbatică înfățișare are șesul lung care pornește de la Buhalnița și se pierde dincolo de satul Hangu. RUSSO, O. 104. – Variantă: înfățoșáre (BART, S. M. 45) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNFĂȚIȘARE: ÎNFĂȚIȘÁRE, înfățișări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) înfățișa și rezultatul ei; prezentare, descriere, zugrăvire. ♦ (juridic) Prezentare a unei persoane citate în fața unei autorități judiciare, a unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală; dezbatere în fața unei instanțe. ♦ Termen de judecată. 2. (concretizat) Aspect sub care se prezintă un lucru sau o ființă; configurație. [Variante: (regional) înfățoșáre substantiv feminin] – vezi înfățișa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNFĂȚIȘARE: ÎNFĂȚIȘÁRE, înfățișări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) înfățișa și rezultatul ei; prezentare, descriere, zugrăvire. ♦ (juridic) Prezentare a unei persoane citate în fața unei autorități judiciare, a unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală; dezbatere în fața unei instanțe. ♦ Termen de judecată. 2. (concretizat) Aspect sub care se prezintă un lucru sau o ființă; configurație. [Variante: (regional) înfățoșáre substantiv feminin] – vezi înfățișa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNFĂȚIȘARE: ÎNFĂȚIȘÁRE infatisareări forme 1) vezi A ÎNFĂȚIȘA și A SE ÎNFĂȚIȘA. 2) Fel în care se înfățișează cineva sau ceva; aspect. Parcă a căpătat altă infatisare. 3) juridic Prezentare în fața unui organ judiciar. infatisarearea lui la proces. /v. a (se) înfățișa Forme diferite ale cuvantului infatisare: infatisareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru înfățișare: înfățișáre forme, plural ărĭ. Acțiunea de a saŭ de a te înfățișa. Aspect, față, formă. Comparațiune, prezentare la judecată. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru înfățișare: înfățișare forme 1. (re)prezentațiune; 2. comparițiune; 3. aparență, aspect. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înfățișare: înfățișáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înfățișării; plural înfățișări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înfățișare: înfățișáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înfățișắrii; plural înfățișắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru înfățișare: înfățișare, înfățișări substantiv feminin (stud.) examen. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INFATISARE' ÎNFĂȚÁTINFATIGÁBILINFATIGABILITÁTEÎNFĂȚIȘÁÎNFĂȚIȘÁREînfățișézÎNFĂȚOȘÁÎNFĂȚOȘÁREînfățoșát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înfățișare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înfățișare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii înfățișare lui la proces, la miliție. înfățișare stărilor de lucruri, într-un roman. înfățișare faptelor. înfățișare unui grup de muncitori, într-un tablou. înfățișare realității în artă. înfățișare unor verb reflexiv:emuri apuse. Case cu înfățișare turcească. înfățișare terenului, a văii. Frumos la înfățișare. Are o înfățișare mulțumită. Sub ce înfățișare se prezintă lucrurile? 12. O înfățișare demnă de milă. înfățișare veselă a lucrurilor. înfățișare lui la proces. înfățișare faptelor. Sub ce înfățișare se prezintă lucrurile? 12. O înfățișare demnă de milă. Parcă a căpătat altă înfățișare. înfățișare veselă a lucrurilor. ÎNFĂȚIȘÁRE înfățișareări forme 1 vezi A ÎNFĂȚIȘA și A SE ÎNFĂȚIȘA. Parcă a căpătat altă înfățișare. înfățișarearea lui la proces. |
GRAMATICA cuvântului înfățișare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înfățișare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înfățișare poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înfăţişare? Vezi cuvântul înfăţişare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înfăţişare?[ în-fă-ţi-şa-re ] Se pare că cuvântul înfăţişare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înfățișare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Judecător de instrucție?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|