 | as |
|
| îndreptui [ în-drep-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU îndreptui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului indreptui în mai multe dicționareDefinițiile pentru indreptui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a îndreptui (forma la infinitiv) A îndreptui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI: ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (Învechit) A repune pe cineva în drepturile sale, a da cuiva un anumit drept; a îndritui. Cinovnicul... așterne o otnoșănie... prin care îndreptuiește pe Costandin Arbure. ALECSANDRI, T. 1358. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndreptui: îndreptuí (a indreptui) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent 3 să îndreptuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndreptui: îndreptuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural îndreptuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI: ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A îndreptăți. – În + drept + sufix -ui (după îndritui). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDREPTUI: ÎNDREPTUÍ, îndreptuiesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A îndreptăți. – În + drept + sufix -ui (după îndritui). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
CUVINTE APROPIATE DE 'INDREPTUI' ÎNDREPTĂȚÍREÎNDREPTĂȚÍTÎNDREPTĂTÓRîndreptătúrăÎNDREPTUÍîndrevenítINDRÍîndricáÎndrieș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNDREPTUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndreptui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii îndreptuí a Îndreptui învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele îndreptuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea îndreptuiá; conjunctiv prezent 3 să îndreptuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului ÎNDREPTUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndreptui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNDREPTUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE îndreptui? Vezi cuvântul îndreptui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndreptui?[ în-drep-tu-i ] Se pare că cuvântul îndreptui are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ajunge pe mâinile cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
