|
îndemna [ în-dem-na ] VEZI SINONIME PENTRU îndemna PE ESINONIME.COM definiția cuvântului indemna în mai multe dicționareDefinițiile pentru indemna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a îndemna (forma la infinitiv) A îndemna conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDEMNA: ÎNDEMNÁ, îndémn, verb I. tranzitiv (De obicei urmat de un infinitiv, un conjunctiv ori un substantiv precedat de prepoziție «la») 1. A îmboldi, a stimula, a da îndemn, a chema la acțiune. Te îndemn însă a scrie memoriul vieții tale. EMINESCU, N. 61. Scopul lui era să îndemne pe artiști și să formeze gustul publicului. GHICA, S. A. 80. Toți... îndemnară pe Mihai ca să țină domnia acestei țări. BĂLCESCU, O. II 270. ♦ A îmbia. Cerul se vedea albastru și ne îndemna afară. C. PETRESCU, S. 65. Susurul apei parcă te îndemna la somn. ISPIRESCU, L. 230. ♦ reflexiv A se apuca de ceva (în urma unui imbold), a se hotărî la ceva, a porni sau a începe un lucru, o acțiune. Nu se prea îndemna la lucru. RETEGANUL, P. V 3. Mai pe urmă mi se îndemnă, frate, la rachie și bău tot ce-au avut. ȘEZ. I 276. Tu te-ai îndemnat De m-ai întrebat. TEODORESCU, P. P. 426. ♦ reflexiv reciproc. figurat A se lua la întrecere, a se îmboldi. Apele încep să se smulgă din moliciunea lutului, o undă se îndeamnă cu alta, pînă ce tot rîul se dislocă și pornește la vale. BOGZA, C. O. 160. 2. (Cu privire la animale) A sili să pornească sau să meargă mai repede. Țăranul îndemnă boii și carul porni, scîrțîind, de-a lungul malului nisipos. DUNĂREANU, CH. 99. Cînta, să-ndemne roibul să facă pas mai iute. COȘBUC, P. II 95. Călărețul... își îndeamnă calul inundat de spume. ALECSANDRI, P. III 151. ♦ intranzitiv (Regional, ca îmboldire adresată vitelor) A se sili la drum, a înainta trăgînd. Hi! zmeoaicele tatii, îndemnați înainte! CREANGĂ, P. 119. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDEMNA: ÎNDEMNA verb 1. a îmboldi, (învechit și regional) a dudui. (A indemna un animal la mers.) 2. a îmbia, a îmboldi, a încuraja, a stimula. (Aprecierile lui m-au indemna să...) 3. a impulsiona, a îmboldi, a stimula. (Îi indemna spre noi realizări.) 4. a ațîța, a îmboldi, (figurat) a mușca. (Cine-l indemna să facă asta?) 5. a stimula, (grecism învechit) a parachinisi, (figurat) a împinge, (popular figurat) a înghimpa, a mișca. (Totul îl indemna să procedeze astfel.) 6. a (se) îmbia, a (se) pofti. (Se indemna ca fata la măritat.) 7. a îmbărbăta, a încuraja, a însufleți, a stimula, a susține, (învechit) a insufla, a mîngîia, a semeți. (Vă indemna în luptă avîntul patriotic.) 8. a povățui, a sfătui. (Îl indemna numai la bine.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDEMNA: ÎNDEMNÁ, îndémn, verb I. tranzitiv 1. A convinge pe cineva să facă ceva, a chema la o acțiune; a îmboldi, a stimula, a impulsiona; a îmbia. ♦ reflexiv A se apuca de ceva (în urma unei stimulări); a se hotărî la ceva. ♦ reflexiv recipr. figurat A se lua la întrecere, a se îmboldi unul pe altul. 2. A sili un animal să pornească sau să meargă mai repede. ♦ intranzitiv (regional; despre animale) A se sili la drum, a înainta trăgând. – latina *indeminare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDEMNA: ÎNDEMNÁ, îndémn, verb I. tranzitiv 1. A convinge pe cineva să facă ceva, a chema la o acțiune; a îmboldi, a stimula, a impulsiona; a îmbia. ♦ reflexiv A se apuca de ceva (în urma unei stimulări); a se hotărî la ceva. ♦ reflexiv recipr. figurat A se lua la întrecere, a se îmboldi unul pe altul. 2. A sili un animal să pornească sau să meargă mai repede. ♦ intranzitiv (regional; despre animale) A se sili la drum, a înainta trăgând. – latina *indeminare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNDEMNA: ÎNDEMNÁ verb vezi constrânge, convinge, decide, determina, face, forța, hotărî, îndupleca, obliga, sili. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru îndemna: îndemna verb vezi CONSTRÎNGE. CONVINGE. DECIDE. DETERMINA. FACE. FORȚA. HOTĂRÎ. ÎNDUPLECA. OBLIGA. SILI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndemna: îndemná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu îndémn, persoana a treia singular: el / ea și plural îndeámnă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndemna: îndemná (a indemna) verb, indicativ prezent 3 îndeámnă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndemấna: *îndemấna1 (la indemấna) locuțiune prepoziție Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndemấnă: !îndemấnă (la indemấna) locuţiune adverbiala Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INDEMNA' ÎNDEMÎNÁTECÎNDEMÎNÁTICîndemînósÎNDÉMNÎNDEMNÁÎNDEMNÁREîndemnătorîndemnătúrăindemnitár |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îndemấnă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndemấnă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A îndemấnă un animal la mers. Aprecierile lui m-au îndemấnă să. Îi îndemấnă spre noi realizări. Cine-l îndemấnă să facă asta? 5. Totul îl îndemấnă să procedeze astfel. Se îndemấnă ca fata la măritat. Vă îndemấnă în luptă avîntul patriotic. Îl îndemấnă numai la bine. A îndemấnă un animal la mers. Cine-l îndemấnă să facă asta? 5. Totul îl îndemấnă să procedeze astfel. Se îndemấnă ca fata la măritat. îndemná a îndemấnă verb, indicativ prezent 3 îndeámnă. *îndemấna1 la îndemấnă locuțiune prepoziție. !îndemấnă la îndemấnă locuţiune adverbiala. |
GRAMATICA cuvântului îndemấnă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndemấnă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îndemấnă poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE îndemna? Vezi cuvântul îndemna desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndemna?[ în-dem-na ] Se pare că cuvântul îndemna are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îndemấnă |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A descoperi sau a pricepe jocul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|