|
îndemn [ în-demn ] VEZI SINONIME PENTRU îndemn PE ESINONIME.COM definiția cuvântului indemn în mai multe dicționareDefinițiile pentru indemn din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNDEMN: ÎNDÉMN, îndemnuri, substantiv neutru Stimulent, îmboldire, chemare, imbold. Se vedea steagul pînă departe-n cîmp, încît oamenii privindu-l simțeau cum crește în ei un îndemn... simțeau puterea clasei muncitoare din toată lumea. CAMILAR, TEM. 233. Și tot așa, cu popasuri dese, cu îndemnuri, ajung pe culme. AGÎRBICEANU, S. P. 70. Îndemnul tinereții tale Ascultă-l. VLAHUȚĂ, P. 126. Multă mîngîiere A dat nenorocirii frumosul tău îndemn! NEGRUZZI, S. II 35. • locuțiune prepoziție Din (sau la, prin) îndemnul... = îndemnat fiind de..., îmboldit de..., la stăruința... Ș-acum... se amestecă iar în trebile țării din îndemnul muierii lui Irimia. SADOVEANU, O. VII 8. Prin îndemnul său, ce mai de pomi s-au pus în ținterim! CREANGĂ, A. 2. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îndemn: 2) îndémn, a -á vezi trecut (despre latina *indémino, -áre, a mîna de acolo, a mișca din loc, despre mĭnare, a mîna; limba franceza emmener. – Îndeamnă, să îndemne). Sfătuĭesc, determin, hotărăsc: eŭ l-am îndemnat să vie, și a venit. Îndemn boiĭ, caiĭ să meargă, îĭ mîn cu vorba. vezi intr. Încep și continuŭ: îndemnară la drum și ajunseră. vezi reflexiv Prind curaj, mă încurajez în tovărășie cu altu: cînd îs cu el împreună, mă îndemn la lucru și lucrez maĭ cu spor; cînd îs doĭ caĭ la căruță, se îndeamnă unu pe altu la mers. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDEMN: ÎNDEMN s. 1. imbold, impuls, pornire, stimul, stimulent, (rar) îmboldire, (regional) bold, (învechit) năstav, porneală, (grecism învechit) parachinisis, (figurat) mișcare, resort, suport, (învechit și regional figurat) strămurare. (indemn pentru o acțiune.) 2. îndrumare, învățătură, povață, povățuire, sfat, vorbă, (popular) învăț, (învechit) consiliu, cuget, dăscălie, gînd, povățuială, povățuitură, sfătuială, sfătuire, socoteală. (I-a ascultat toate indemn.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNDEMN: ÎNDÉMN indemnuri n. 1) Chemare la o acțiune. indemn la masă. • La (sau din) indemnul cuiva fiind îndemnat de cineva. Din (sau prin) indemnul propriu din proprie inițiativă. Din indemnul inimii dintr-o sinceră pornire internă. 2) Factor ce îndeamnă la o acțiune; imbold; impuls; stimulent. /v. a îndemna Forme diferite ale cuvantului indemn: indemnuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNDEMN: ÎNDÉMN, îndemnuri, substantiv neutru Faptul de a îndemna. ♦ Ceea ce stimulează la o acțiune; imbold, impuls, stimulent. • locuțiune prepoziție Din (sau la, prin) îndemnul... = îndemnat fiind de..., la stăruința... – Din îndemna (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNDEMN: ÎNDÉMN, îndemnuri, substantiv neutru Faptul de a îndemna. ♦ Ceea ce stimulează la o acțiune; imbold, impuls, stimulent. • locuțiune prepoziție Din (sau la, prin) îndemnul... = îndemnat fiind de..., la stăruința... – Din îndemna (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INDEMN, -Ă: INDÉMN, -Ă adjectiv (Rar) Care nu a suferit pagube, pierderi, răni; teafăr. [< limba franceza indemne, conform latina indemnis < in – fără, damnum – pagubă]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îndemn: 1) îndémn n., plural urĭ (despre îndemn 2). Impuls, îmboldire, tragere de inimă: unde nu-ĭ îndemn, nu se lucrează cu spor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INDEMN: INDÉMN, -Ă adjectiv (juridic) care nu a suferit pagube, pierderi, răni; teafăr, nevătămat. (< limba franceza indemne, latina indemnis) Forme diferite ale cuvantului indemn: indemn-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INDEMN: INDÉMN, -Ă, indemni, -e, adjectiv (juridic) Care nu a suferit pagube, pierderi etc. – Din limba franceza indemne. Forme diferite ale cuvantului indemn: indemn-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INDEMN: INDÉMN, -Ă, indemni, -e, adjectiv (juridic) Care nu a suferit pagube, pierderi etc. – Din limba franceza indemne. Forme diferite ale cuvantului indemn: indemn-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru indemn: indémn adjectiv masculin, plural indémni; forme singular indémnă, plural indémne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru indemn: indémn adjectiv masculin, plural indémni; forme indémnă, plural indémne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru îndemn: îndemn n. impulsiune, instigațiune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru îndemn: îndemn a. care nu sufere (pagubă). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îndemn: îndémn substantiv neutru, plural îndémnuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îndemn: îndémn substantiv neutru, plural îndémnuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INDEMN' îndemînátÎNDEMÎNÁTECÎNDEMÎNÁTICîndemînósÎNDÉMNÎNDEMNÁÎNDEMNÁREîndemnătorîndemnătúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îndemn Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îndemn dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii îndemn pentru o acțiune. I-a ascultat toate îndemn. ÎNDÉMN îndemnuri n. îndemn la masă. • La sau din îndemnul cuiva fiind îndemnat de cineva. Din sau prin îndemnul propriu din proprie inițiativă. Din îndemnul inimii dintr-o sinceră pornire internă. |
GRAMATICA cuvântului îndemn? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îndemn. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îndemn poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îndemn? Vezi cuvântul îndemn desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îndemn?[ în-demn ] Se pare că cuvântul îndemn are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL îndemn Inţelegi mai uşor cuvântul îndemn dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= îndemnat fiind de = îndemnat fiind de = îndemnat fiind de |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îndemn |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi cu sau a avea gărgăuni în sau la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|