 | as |
|
| încunoştinţa [ în-cu-noş-tin-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU încunoştinţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incunostinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru incunostinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a încunoștința (forma la infinitiv) A încunoștința conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCUNOȘTINȚA: ÎNCUNOȘTINȚA verb 1. a anunța, a aviza, a informa, a înștiința, a vesti. (A incunostinta pe cineva despre ceva.) 2. a anunța, a comunica, a informa, a înștiința, a vesti, (rar) a semnaliza, (Transilvania și Banat) a știrici. (Vă incunostinta că trebuie să fiți prezenți.) 3. a anunța, a înștiința, a vesti, (învechit) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A incunostinta ceva cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCUNOȘTINȚA: ÎNCUNOȘTINȚÁ, încunoștințez, verb I. tranzitiv A face cunoscut, a aduce la cunoștință, a înștiința, a comunica. Direcția teatrului încunoștințează publicul că spectacolul se amînă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCUNOȘTINȚA: ÎNCUNOȘTINȚÁ, încunoștințez, verb I. tranzitiv A face cunoscut; a înștiința, a comunica ceva. – În + cunoștință. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCUNOȘTINȚA: ÎNCUNOȘTINȚÁ, încunoștințez, verb I. tranzitiv A face cunoscut; a înștiința, a comunica ceva. – În + cunoștință. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încunoștința: încunoștințá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu încunoștințéz, persoana a treia singular: el / ea și plural încunoștințeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încunoștința: încunoștințá (a incunostinta) verb, indicativ prezent 3 încunoștințeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCUNOSTINTA' ÎNCUNJURÁREîncunjurătúrăîncunjurímeîncunoștiințézÎNCUNOȘTINȚÁÎNCUNOȘTINȚÁREîncuntíîncuntítîncunún |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încunoștința Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încunoștința dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A încunoștința pe cineva despre ceva. Vă încunoștința că trebuie să fiți prezenți. A încunoștința ceva cuiva. A încunoștința ceva cuiva. încunoștințá a încunoștința verb, indicativ prezent 3 încunoștințeáză. |
GRAMATICA cuvântului încunoștința? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încunoștința. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încunoștința poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încunoştinţa? Vezi cuvântul încunoştinţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încunoştinţa?[ în-cu-noş-tin-ţa ] Se pare că cuvântul încunoştinţa are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încunoștința |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a fi cam într-o parte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul încunoștința se conjugă: ei ele încunoștințeáză
