 | as |
|
| Incunabul [ in-cu-na-bul ] VEZI SINONIME PENTRU incunabul PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incunabul în mai multe dicționareDefinițiile pentru incunabul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru incunabul: incunábul, incunabule substantiv neutru Exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (1440 până prin anul 1520); prin extensie carte foarte veche (și prețioasă). Exemple de incunabule românești: tipăriturile călugărului Macarie, Liturghierul din 1508, Tetraevanghelul din 1512 etc. – Din latina incunabulum, limba franceza incunable. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL, incunabule, substantiv neutru Exemplar păstrat pînă astăzi dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (pînă în anul 1500); prin extensie exemplar din tipăriturile (romînești) cele mai vechi. Din nenorocire, toate acele manuscripte și incunabule ale tipografiei romînești zac neîngrijite. ODOBESCU, S. I 344. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL substantiv neutru Tipăritură care datează de la începuturile artei tipografice (înainte de anul 1500); (prin extensie) exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri (românești). [< latina incunabulum – leagăn, conform limba engleză incunabulum, limba franceza incunable]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru incunabul: incunábul n., plural e (latina in-cunábula [n. plural ] leagăn și [figurat] început. Cp. cu cartea latină a lui Beughem1 intitulată Incunabula typographiae, Amsterdam, 1688). Carte care datează de la începutu tipografiiĭ (1455-1500).[1] Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL, incunabule, substantiv neutru Exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (înainte de anul 1500); prin extensie carte foarte veche (și prețioasă). – Din limba franceza incunable, latina incunabulum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL, incunabule, substantiv neutru Exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (înainte de anul 1500); prin extensie carte foarte veche (și prețioasă). – Din limba franceza incunable, latina incunabulum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL incunabule n. 1) Exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (până în anul 1500). 2) Carte veche și de valoare. /<fr. incunable, latina incunabulum Forme diferite ale cuvantului incunabul: incunabule Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INCUNABUL: INCUNÁBUL substantiv neutru tipăritură de la începuturile artei tipografice (înainte de anul 1500); (prin extensie) exemplar din cele mai vechi tipărituri. (< limba franceza incunable, latina incunabulum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru incunabul: incunabul a. se zice de cărțile publicate la începutul imprimeriei ║ n. carte tipărită în secolul XV: incunabulele sunt pasiunea bibliofililor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru incunabul: incunábul substantiv neutru, plural incunábule Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru incunabul: incunábul substantiv neutru, plural incunábule Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCUNABUL' încumnățéscîncumnățíîncumnățítîncumplítincunábulÎNCÚNJURÎNCUNJURÁÎNCUNJURÁREîncunjurătúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL incunabul Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului incunabul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INCUNÁBUL incunabule n. |
GRAMATICA cuvântului incunabul? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului incunabul. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul incunabul poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE incunabul? Vezi cuvântul incunabul desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul incunabul?[ in-cu-na-bul ] Se pare că cuvântul incunabul are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Medicina zona zoster?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul incunabul are forma: incunábule
