eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție inculpare


SINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Inculpare [ in-cul-pa-re ]
VEZI SINONIME PENTRU inculpare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului inculpare în mai multe dicționare

Definițiile pentru inculpare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INCULPARE:
INCULPÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inculpa și rezultatul ei; acuzare, învinuire.

– vezi inculpa.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

INCULPARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INCULPARE:
INCULPÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inculpa și rezultatul ei; acuzare, învinuire.

– vezi inculpa.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

INCULPARE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCULPARE:
INCULPÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inculpa și rezultatul ei; învinuire. [< inculpa].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

INCULPARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INCULPARE:
INCULPÁRE substantiv feminin Acțiunea de a inculpa și rezultatul ei; acuzare, învinuire.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

INCULPARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INCULPARE:
INCULPARE substantiv (juridic) acuzație, (livresc) incriminare.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

inculpare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inculpare:
inculpáre (acuzare) substantiv feminin, genitiv dativ articulat inculpắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

inculpare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inculpare:
inculpáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat inculpării
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Inculpare
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Inculpare:
Inculpare ≠ dezvinovățire
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'INCULPARE'
inculcáinculcáreincúlpINCULPÁInculpareINCULPÁTinculpátăinculpațiúneIncult

GRAMATICA cuvântului INCULPARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inculpare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul INCULPARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul INCULPARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru INCULPARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE inculpare?
Vezi cuvântul inculpare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul inculpare?
[ in-cul-pa-re ]
Se pare că cuvântul inculpare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL INCULPARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i lua sau a-i vinde cuiva și cenușa din vatră?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a-i plăcea ceva foarte mult
numele unei constelații din emisfera boreală
a lăsa pe cineva sărac lipit, a-i lua cuiva tot
varietate de prune alungite la unul din capete; prună cu gât
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app