 | as |
|
| încuiere [ în-cu-ie-re ] VEZI SINONIME PENTRU încuiere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incuiere în mai multe dicționareDefinițiile pentru incuiere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCUIERE: ÎNCUIÉRE, încuieri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încuia și rezultatul ei; închidere cu cheia, cu zăvorul; încuiat1. – vezi încuia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCUIERE: ÎNCUIÉRE, încuieri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încuia și rezultatul ei; închidere cu cheia, cu zăvorul; încuiat1. – vezi încuia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCUIERE: ÎNCUIÉRE, încuieri, substantiv feminin Acțiunea de a încuia și rezultatul ei; închidere cu cheia, cu zăvorul. Încuierea porților. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCUIERE: ÎNCUIERE s. 1. închidere, punere, tragere. (incuiere zăvorului la ușă.) 2. ferecare, închidere, zăvorîre. (incuiere ușii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încuiere: încuiére substantiv feminin, genitiv dativ articulat încuiérii; plural încuiéri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încuiere: încuiére substantiv feminin, genitiv dativ articulat încuiérii; plural încuiéri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCUIERE: ÎNCUIÉRE substantiv verbal constipație. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încuiere: încuiere substantiv verbal CONSTIPAȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Încuiere: Încuiere ≠ descuiere Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCUIERE' ÎNCUIÁTÎNCUIBÁÎNCUIBÁREÎNCUIBÁTÎNCUIÉREÎNCUIETOÁREîncuietórÎNCUIETÚRĂÎNCUJBÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Încuiere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încuiere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Încuiere zăvorului la ușă. Încuiere ușii. Încuiere zăvorului la ușă. Încuiere ușii. |
GRAMATICA cuvântului Încuiere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încuiere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Încuiere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încuiere? Vezi cuvântul încuiere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încuiere?[ în-cu-ie-re ] Se pare că cuvântul încuiere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Încuiere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular cu țuica în nas?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul încuiere are forma: încuiéri
