|
încoronare [ în-co-ro-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU încoronare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incoronare în mai multe dicționareDefinițiile pentru incoronare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCORONARE: ÎNCORONÁRE, încoronări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încorona. 1. Ceremonia urcării pe tron a unui suveran. Din suflet s-a bucurat... de-ncoronare cînd a aflat. ALEXANDRESCU, M. 349. 2. figurat Încheiere, desăvîrșire (a unei opere, a unei activități, a unei cariere etc.). Simfonia este încoronarea activității lui muzicale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru încoronare: încoronáre forme Acțiunea de a încorona. figurat Încheĭere, sfîrșit. – Pin secolul 18-19 și încoronáție (limba rusă koronáciĭa, poloneză -acya). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCORONARE: ÎNCORONARE s. 1. încununare. (incoronare cuiva cu flori.) 2.* (figurat) încununare. (incoronare operei sale.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCORONARE: ÎNCORONÁRE, încoronări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încorona. – vezi încorona. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCORONARE: ÎNCORONÁRE, încoronări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încorona. – vezi încorona. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru încoronare: încoronare forme 1. acțiunea de a încorona; 2. figurat încheiere, sfârșit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încoronare: încoronáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat încoronării; plural încoronări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încoronare: încoronáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat încoronắrii; plural încoronắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCORONARE' ÎNCORNORÁTÎNCORNORÁTULîncornorézÎNCORONÁÎNCORONÁREÎNCORONÁTÎNCORPORÁÎNCORPORÁBILîncorporábil/incorporábil |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL încoronare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încoronare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii încoronare cuiva cu flori. încoronare operei sale. încoronare operei sale. |
GRAMATICA cuvântului încoronare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încoronare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încoronare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încoronare? Vezi cuvântul încoronare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încoronare?[ în-co-ro-na-re ] Se pare că cuvântul încoronare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încoronare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A făcut una boacănă sau a făcut-o boacănă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|