 | as |
|
| încordător [ în-cor-dă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU încordător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incordator în mai multe dicționareDefinițiile pentru incordator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCORDĂTÓR: ÎNCORDĂTÓR, încordătoare, substantiv neutru (Regional) Instrument cu care se încordează și se ține întinsă pînza la rost sau la sulul dinainte al războiului. ♦ Lemn cu care se ține încordată sfoara ferăstrăului; cordar. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCORDĂTÓR: ÎNCORDĂTÓR, încordătoare, substantiv neutru (regional) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei fierăstrăului; cordar. – Încorda + sufix -ător. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCORDĂTÓR: ÎNCORDĂTÓR, încordătoare, substantiv neutru (regional) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei ferăstrăului; cordar. – Încorda + sufix -ător. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru încordător: încordător substantiv verbal CORDAR. INTINZĂTOR. ÎNTORCĂTOR. SLOBOZITOR. STRUNĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru încordător: încordătór2, încordătóri, substantiv masculin (regional) diavol, drac. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încordător: încordătór (regional) substantiv neutru, plural încordătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încordător: încordătór substantiv neutru, plural încordătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCORDATOR' încorcioveáÎNCORDÁÎNCORDÁREÎNCORDÁTÎNCORDĂTÓRÎNCORDĂTÚRĂîncordézÎNCORDÍTIncorect |
GRAMATICA cuvântului încordător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încordător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul încordător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încordător? Vezi cuvântul încordător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încordător?[ în-cor-dă-tor ] Se pare că cuvântul încordător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL încordător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma hârtie de calc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul încordător are forma: încordătoáre
