 | as |
|
| Inconştient [ in-con-şti-ent ] VEZI SINONIME PENTRU inconştient PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inconstient în mai multe dicționareDefinițiile pentru inconstient din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. substantiv neutru 1. (psihologie; la Freud) Instinctele reprimate ale persoanei și dorințele, ideile, imaginile asociate lor și inaccesibile direct conștiinței. 2. (filozofie; la E. von Hartmann) Principiu unic față de care conștiința este numai o manifestare [ pronunție: -ști-ent] – Din limba franceza inconscient (după conștient). Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstient-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adjectiv 1. Care și-a pierdut cunoștința, care nu e conștient, lipsit de conștiință de sine (ca urmare a unei stări patologice). Pacientul era inconștient. 2. Lipsit de conștiință, care n-are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte. Își blestema în gînd inspirația nenorocită de a se lua după capriciile unei cucoane inconștiente. REBREANU, R. II 47. ♦ (Despre un act, o faptă) Făcut de cineva fără să-și dea seama de ceea ce face; involuntar. Gest inconștient. • (Adverbial) Buzele i se mișcau încet, inconștient, parcă șopteau. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. – Pronunțat: -ști-ent. Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstient-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT, -Ă, inconștienți, -te, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). 2. (Adesea adverbial) Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. ♦ (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama; involuntar, automat, instinctiv. II. substantiv neutru Activitate psihică a omului de care el nu-și dă seama, totalitate a fenomenelor psihice care scapă conștiinței. [ pronunție: -ști-ent] – Din limba franceza inconscient (după conștient). Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstient-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT inconstienttă (inconstientți, inconstientte) 1) (despre persoane) Care nu este conștient; fără cunoștință. 2) și adverbial Care nu-și dă seama de ceea ce face; lipsit de conștiință; fără judecată. 3) și adverbial (despre acțiuni, lucruri etc.) Care este făcut fără participarea conștiinței sau a voinței; efectuat din instinct; instinctiv; mașinal; automat; involuntar; mecanic. [silabe -con-ști-ent] /<lat. inconsciens, inconstientntis, limba franceza inconscient Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstienttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT, -Ă adjectiv (adesea s.) 1. Care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. Lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ♦ (Despre acțiuni) Făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. // substantiv neutru Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. [pronume -ști-ent. / conform limba franceza inconscient]. Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstient-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIENT adjectiv, adverb 1. adjectiv leșinat, (Transilvania) petrecut. (A avut o criză și este inconstient.) 2. adjectiv automat, automatic, instinctiv, mașinal, mecanic, reflex. (Gest, act inconstient.) 3. adverb automat, automatic, mașinal, mașinalicește, mecanic, reflex, (învechit) mecanicește. (Merge inconstient.) 4. adjectiv instinctual, instinctiv. (Reflexe inconstient.) 5. adjectiv iresponsabil. (Faptă inconstient.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru INCONȘTIENT: INCONȘTIÉNT, -Ă I. adjectiv (și substantiv masculin forme) 1. care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. • făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. II. substantiv neutru activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. (< limba franceza inconscient) Forme diferite ale cuvantului inconstient: inconstient-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inconștient: inconștiént1 (-ști-ent) adjectiv masculin, plural inconștiénți; forme inconștiéntă, plural inconștiénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru inconștient: *inconștiént, -énță, vezi inconscient, -énță. Forme diferite ale cuvantului inconstient: -énță Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru inconștient: inconștiént adjectiv masculin conștient Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru inconștient: inconștiént2 (-ști-ent) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Inconștient: Inconștient ≠ conștient Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCONSTIENT' InconstantINCONSTÁNȚĂinconstatábilinconstatabilitáteInconștientINCONȘTIÉNȚĂInconștientizareinconstituționálinconstituționalitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Inconștient Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului inconștient dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii INCONȘTIÉNT inconștienttă inconștientți, inconștientte 1 despre persoane Care nu este conștient; fără cunoștință. Inconsciens, inconștientntis, limba franceza inconscient. A avut o criză și este inconștient. Gest, act inconștient. Merge inconștient. Reflexe inconștient. Faptă inconștient. |
GRAMATICA cuvântului Inconștient? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului inconștient. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Inconștient poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE inconştient? Vezi cuvântul inconştient desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul inconştient?[ in-con-şti-ent ] Se pare că cuvântul inconştient are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Inconștient |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma inginerie genetică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
