 | as |
|
| închinare [ în-chi-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU închinare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inchinare în mai multe dicționareDefinițiile pentru inchinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCHINARE: ÎNCHINÁRE, închinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) închina și rezultatul ei. 1. Sentiment de evlavie, concretizat prin rugi către divinitate; rugăciune. Ducînd în inimi cîntec și-nchinare Călătoresc în sfînt convoi pioșii. CERNA, P. 35. Să te-apuci de plugărit, Tocma-n zi de sărbătoare, Tocma-n timp de închinare? ALECSANDRI, P. P. 169. 2. Semn de respect către cineva, adesea manifestat printr-o plecăciune. Moțoc cînd te întreabă, răspunde cu-nchinare. ALECSANDRI, T. II 79. ♦ (Învechit) Supunere, predare, capitulare. Despre partea închinării însă, doamne, să ne ierți. EMINESCU, O. I 146. 3. Dedicație. Juni ostași ai țării mele... Vin acum... să v-aduc o închinare. ALECSANDRI, O. 247. 4. Ciocnire a paharelor cu vin etc. însoțită de o urare. vezi toast. Se întorcea de la închinări de păhare. SADOVEANU, P. S. 48. Alecu Ruset dădu a se înțelege, mai mult printre închinări, cîteva lucruri. id. Z. C. 186. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCHINARE: ÎNCHINARE s. 1. (termen bisericesc) închinăciune, rugă, rugăciune, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, rugare, rugăminte. (Mergea la inchinare.) 2. înclinare, plecare, prosternare, (rar) prosternație. (inchinare adincă a cuiva în fața unei persoane.) 3. consacrare, dedicare, destinare, devotare. (inchinare vieții sale unei cauze nobile.) 4. dedicație. (A scris o inchinare pe o carte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru închinare: închináre, închinări substantiv feminin Acțiunea de a (se) închina și rezultatul ei. 1. Actul și forma de ascultare și de supunere totală și smerită unei puteri spirituale; rugăciune. ♦ Semn de respect către cineva, constând adesea dintr-o plecăciune. 2. Subordonare a unei m-ri altei m-ri. ♦ Dedicație. – Din închina. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCHINARE: ÎNCHINÁRE, închinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) închina; rugăciune. ♦ Semn de respect către cineva, adesea constând dintr-o plecăciune. ♦ Dedicație. – vezi închina. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCHINARE: ÎNCHINÁRE, închinări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) închina; rugăciune. ♦ Semn de respect către cineva, adesea constând dintr-o plecăciune. ♦ Dedicație. – vezi închina. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru închinare: închináre forme, plural ărĭ. Acțiunea de a saŭ de a te închina. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru închinare: închináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat închinării; plural închinări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru închinare: închináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat închinắrii; plural închinắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎNCHINARE: ÎNCHINÁRE substantiv verbal capitulare, predare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru închinare: închinare substantiv verbal CAPITULARE. PREDARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCHINARE' inchietátinchietúdineÎNCHINÁÎNCHINĂCIÚNEÎNCHINÁREînchinátînchinătoáreÎNCHINĂTÓRînchinătúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL închinare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului închinare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mergea la închinare. închinare adincă a cuiva în fața unei persoane. închinare vieții sale unei cauze nobile. A scris o închinare pe o carte. A scris o închinare pe o carte. |
GRAMATICA cuvântului închinare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului închinare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul închinare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE închinare? Vezi cuvântul închinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul închinare?[ în-chi-na-re ] Se pare că cuvântul închinare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL închinare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb în sau spre, pentru folosul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul închinare are forma: închinări
