 | as |
|
| încadrare [ în-ca-dra-re ] VEZI SINONIME PENTRU încadrare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului incadrare în mai multe dicționareDefinițiile pentru incadrare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE (< încadra) substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) încadra. 2. (TELEC.) Precizarea unor momente determinate în evoluția unui fenomen. 3. (tehnic) Operație de așezare și de potrivire pe un material textil, pe o hârtie etc., după o anumită ordine sau regulă, a unor tipare, în scopul obținerii și decupării părților componente ale obiectului care urmează să fie confecționat. 4. (Dr.) Î. juridică = stabilirea concordanței depline între fapta concretă săvârșită de învinuit sau inculpat și norma specială penală care incriminează acea faptă; ea este o garanție a respectării drepturilor și intereselor legitime ale persoanei. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE, încadrări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încadra. 1. Primire, numire în cadrele unei organizații, ale unei instituții etc. Comisia de încadrare a personalului. ♦ (Concretizat) Act, decizie prin care cineva este numit într-o funcție. ♦ Integrare într-un colectiv, într-o organizație. 2. Introducerea unui lucru într-un mediu făcîndu-l să se potrivească, să se armonizeze cu el. 3. Înrămare. 4. figurat Cuprindere a unui delict, a unei crime etc., prin extensie a unui delincvent etc. într-un articol de lege. Încadrarea făptuitorilor în dispozițiile legii. 5. Înconjurare, împresurare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE substantiv feminin 1. acțiunea de a (se) încadra. 2. (telec.) precizare a unor momente determinate în evoluția unui fenomen periodic. 3. așezarea și potrivirea pe un material textil, pe o hârtie etc. a unor tipare, în scopul decupării. (< încadra) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) încadra și rezultatul ei; punere, așezare într-un anumit cadru, într-o anumită dispoziție etc. [< încadra]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRARE s. 1. înrămare. (incadrare unui tablou.) 2. angajare, numire, primire. (incadrare cuiva în serviciu.) 3. angajare, intrare. (incadrare lui în uzină.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE, încadrări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încadra. – vezi încadra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCADRARE: ÎNCADRÁRE, încadrări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) încadra. – vezi încadra. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru încadrare: încadráre substantiv feminin (silabe -dra-), genitiv dativ articulat încadrării; plural încadrări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru încadrare: încadráre (-ca-dra-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat încadrắrii; plural încadrắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INCADRARE' incablúrăincáciÎNCADRÁÎNCADRÁBILÎNCADRÁREîncadratórÎNCADRATÚRĂincadrézINCAHUÁSI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎNCADRARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului încadrare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Încadrare unui tablou. Încadrare cuiva în serviciu. Încadrare lui în uzină. |
GRAMATICA cuvântului ÎNCADRARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului încadrare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎNCADRARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE încadrare? Vezi cuvântul încadrare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul încadrare?[ în-ca-dra-re ] Se pare că cuvântul încadrare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ÎNCADRARE Inţelegi mai uşor cuvântul încadrare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeJuridică = stabilirea concordanței depline între fapta concretă săvârșită de învinuit sau inculpat și norma specială penală care incriminează acea faptă; ea este o garanție a respectării drepturilor și intereselor legitime ale persoanei |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎNCADRARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ofta sau a striga, a râde din băierile inimii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul încadrare are forma: încadrări
