|
înăbuşire [ î-nă-bu-şi-re ] VEZI SINONIME PENTRU înăbuşire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului inabusire în mai multe dicționareDefinițiile pentru inabusire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘIRE: ÎNĂBUȘÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înăbuși. 1. Sufocare. 2. Reprimare. Înăbușirea criticii. ▭ Fără o luptă îndîrjită și fără înăbușirea prin forță a împotrivirii exploatatorilor nu poate fi construită societatea socialistă. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 444. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘIRE: ÎNĂBUȘIRE s. 1. asfixie, asfixiere, înecare, sufocare, sufocație, sugrumare, (rar) înecăciune. (Senzație de inabusire.) 2. reprimare, (învechit) supresiune, (figurat) sugrumare. (inabusire unei răscoale.) 3. stingere. (inabusire unui incendiu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘIRE: ÎNĂBUȘÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înăbuși; sufocare; figurat reprimare. – vezi înăbuși. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNĂBUȘIRE: ÎNĂBUȘÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) înăbuși; sufocare; figurat reprimare. – vezi înăbuși. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru înăbușire: înăbușíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înăbușírii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru înăbușire: înăbușíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat înăbușírii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'INABUSIRE' InabilitateInabordabilÎNĂBUȘEÁLĂÎNĂBUȘÍÎNĂBUȘÍREÎNĂBUȘÍTÎNĂBUȘITÓRInacceptabilINACCEPTÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL înăbușire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului înăbușire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Senzație de înăbușire. înăbușire unei răscoale. înăbușire unui incendiu. |
GRAMATICA cuvântului înăbușire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului înăbușire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul înăbușire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE înăbuşire? Vezi cuvântul înăbuşire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul înăbuşire?[ î-nă-bu-şi-re ] Se pare că cuvântul înăbuşire are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL înăbușire |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Clasă primară și substantivat, forme?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|