 | as |
|
| împuşca [ îm-puş-ca ] VEZI SINONIME PENTRU împuşca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impusca franc în mai multe dicționareDefinițiile pentru impusca franc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împușca (forma la infinitiv) A împușca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPUȘCA: ÎMPUȘCÁ, împúșc, verb I. 1. tranzitiv A ucide sau a răni cu o armă de foc. Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337. Astăzi împușcă-i porcii, mîne vacile și boii. CREANGĂ, A. 159. Vînătorul împușcase Biata ciută la izvor. ALECSANDRI, P. A. 154. • Expresia: (Familiar) A împușca francul = a fi în lipsă de bani, a avea venituri nesigure, a trăi din expediente. ♦ reflexiv A se sinucide cu o armă de foc. Fără să lase măcar o vorbă, s-a împușcat. CARAGIALE, O. III 233. 2. intranzitiv A descărca o armă de foc, a face ca o armă să ia foc. A împușcat în aer. ♦ figurat A produce pocnete (ca cele) de pușcă. Motorul începu să împuște spre cerul sur, prin vîntul întețit, prin roirea zloatei. SADOVEANU, M. C. 162. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. – Variantă: (regional) pușcá (SADOVEANU, O. III 358, RETEGANUL, P. III 63, ȘEZ. I 106) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPUȘCA: ÎMPUȘCÁ, împúșc, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. • Expresia: (tranzitiv; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. intranzitiv A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; figurat a produce pocnete (ca cele) de pușcă. • Compus: împușcă-n-lună substantiv masculin invariabil = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. intranzitiv (persoană 3) (Despre vopsele, tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. tranzitiv A introduce, cu un aparat special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPUȘCA: ÎMPUȘCÁ, împúșc, verb I. I. tranzitiv și reflexiv A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. • Expresia: (tranzitiv; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. intranzitiv A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; figurat a produce pocnete (ca cele) de pușcă. • Compus: Împușcă-n-lună substantiv masculin invariabil = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. intranzitiv (persoană 3) (Despre vopsele, tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. tranzitiv A introduce, cu un aparat special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPUȘCA: ÎMPUȘCÁ, împúșc, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. • Expresia: (tranzitiv; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. intranzitiv A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; figurat a produce pocnete (ca cele) de pușcă. • Compus: împușcă-n-lună substantiv masculin și forme = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. intranzitiv și reflexiv (persoană 3; despre tencuieli) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. tranzitiv A introduce, cu un aparat, special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru împușca: împușcá verb I în sint. a împușca cuie 1975 A introduce cuiele în pereții de beton (prefabricați) prin împușcarea cu un aparat special vezi etanșeizare (din în + pușcă) Definiție sursă: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împușca: împușcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împúșc, persoana a doua singular: tu împúști, persoana a treia singular: el / ea și plural împúșcă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împúște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împușca: împușcá (a impusca) (a trage cu pușca) verb, indicativ prezent persoana a doua singular: tu împúști, 3 împúșcă; conjunctiv prezent 3 să împúște Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPUȘCA: ÎMPUȘCA verb (învechit și popular) a pușca, (învechit și regional) a pușcări. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru împușca: împușca, împușc vezi r. a bea, a consuma băuturi alcoolice. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPUSCA FRANC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împușca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împușca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împușcá a împușca a trage cu pușca verb, indicativ prezent persoana a doua singular: tu împúști, 3 împúșcă; conjunctiv prezent 3 să împúște. |
GRAMATICA cuvântului împușca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împușca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împușca poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împuşca? Vezi cuvântul împuşca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împuşca?[ îm-puş-ca ] Se pare că cuvântul împuşca are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL împușca Inţelegi mai uşor cuvântul împușca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Familiar A împușca francul = a fi în lipsă de bani, a avea venituri nesigure, a trăi din expediente A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente Compus: împușcă-n-lună substantiv masculin invariabil = om îndrăzneț, dar nesocotit A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente Compus: Împușcă-n-lună substantiv masculin invariabil = om îndrăzneț, dar nesocotit A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente Compus: împușcă-n-lună substantiv masculin și forme = om îndrăzneț, dar nesocotit |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împușca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se duce de pe capul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împușca se conjugă: ei ele împúșcă
