Definiție imprumutare

Cautăm definiția cuvântului imprumutare în mai multe dicționare

Definițiile pentru imprumutare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTARE:
ÎMPRUMUTÁRE substantiv feminin (Învechit) Acțiunea de a împrumuta; împrumut. Avea bănișori dați cu împrumutare. SLAVICI, O. I 218. Artele... fac împrumutări norocite de la măiestrii cîmpene și primitive. ODOBESCU, S. II 107.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎMPRUMUTARE

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTARE:
ÎMPRUMUTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a împrumuta și rezultatul ei.

– vezi împrumuta.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPRUMUTARE

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTARE:
ÎMPRUMUTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a împrumuta și rezultatul ei.

– vezi împrumuta.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPRUMUTARE

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPRUMUTARE:
ÎMPRUMUTARE substantiv (finanțe) creditare. (imprumutare cuiva cu suma de...)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

împrumutare

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrumutare:
împrumutáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrumutărtii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împrumutare

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrumutare:
împrumutáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrumutắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'IMPRUMUTARE'

Imprudență ÎMPRUMÚT ÎMPRUMUTÁ împrumutábil ÎMPRUMUTÁRE ÎMPRUMUTÁT împrumutătoáre ÎMPRUMUTĂTÓR împắtur

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPRUMUTARE

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrumutare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Împrumutare cuiva cu suma de.

GRAMATICA cuvântului ÎMPRUMUTARE?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrumutare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPRUMUTARE poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ÎMPRUMUTARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

VEZI PLURALUL pentru ÎMPRUMUTARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împrumutare?

Vezi cuvântul împrumutare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrumutare?

[ îm-pru-mu-ta-re ]
Se pare că cuvântul împrumutare are cinci silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPRUMUTARE

VEZI SINONIME PENTRU împrumutare PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se da afund?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
a înșela sau a se lăsa înșelat, a ademeni pe cineva sau a se lăsa ademenit cu promisiuni, cu vorbe amăgitoare
boală infecțioasă, contagioasă și epidemică, provocată de un bacil specific, manifestată prin febră mare, tulburări intestinale, stare de toropeală și care se transmite prin apa de băut, prin fructe și prin legume nespălate etc
a se cufunda într-o apă
a da viață unui personaj, a interpreta cu pricepere și originalitate un rol dintr-o piesă de teatru, un film etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?