 | as |
|
| împroşca [ îm-proş-ca ] VEZI SINONIME PENTRU împroşca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului improsca în mai multe dicționareDefinițiile pentru improsca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împroșca (forma la infinitiv) A împroșca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv (Folosit și absolut) 1. (Mai ales cu privire la apă sau la noroi) A împrăștia stropind în toate părțile. Locomotiva a intrat în gara supraîncărcată, împroșcînd pe nări fîșii de aburi. SAHIA, N. 51. Mașina se depărta vertiginos, împroșcînd pînă-n marginile uliței vîrtejuri de apă tulbure cu bucăți de noroi. REBREANU, R. I 176. ♦ A stropi (pe cineva sau ceva) cu un fluid, cu noroi etc. Începuse o ploaie măruntă. Picăturile se întețeau și le împroșcau obrazul. VLAHUȚĂ, O. A. 136. • (Poetic) Ieri s-a spart fereastra unui curcubeu, Împroșcînd cu țăndări iarba din poiană. LESNEA, A. 34. • reflexiv reciproc. Își răcoresc ochii în apa adunată în pumn, cu mormăituri de mulțumire, împroșcîndu-se unii pe alții, glumind și rîzînd sonor în vîntul subțire. C. PETRESCU, Î. I 263. Nimfe albe ca zăpada scutur ap-albastră caldă, Se împroașcă-n joacă dulce, mlădiindu-se se scaldă. EMINESCU, O. IV 118. 2. (Cu privire la pietre, proiectile etc.) A arunca într-una, a zvîrli fără încetare în toate părțile. Două tancuri prinseră a împroșca obuze. CAMILAR, N. I 388. Și-n pedestrimea deasă ce-mproașcă foc fioros [cavaleria] S-aruncă-n zbor de moarte cu tropot zgomotos. ALECSANDRI, P. II 159. ♦ (Complementul direct devine instrumental) A lovi. Mărăcinii îi zgîriau mîinile și fața și-l împroșcau cu zăpada de pe crengile lor spinoase. DUMITRIU, N. 204. Cu plumbi avem să-i împroșcăm noi pe dînșii. SADOVEANU, O. I 146. Într-o duminică, oile aste perdute... se pun de pîndă și, cînd el ieși din biserică, începură a-l împroșca cu pietre, urmîndu-l cu sudălmi... pînă acasă. NEGRUZZI, S. I 225. ♦ figurat (Urmat de determinări care arată injuria, insulta etc.) A batjocori, a insulta. În timp ce trădătorii mâncau stânjeniți, greviștii continuau să-i împroaște cu vorbe de batjocură. PAS, Z. IV 155. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv 1. A împrăștia apă sau noroi stropind în toate părțile; (adesea figurat) a stropi pe cineva cu apă, cu noroi etc. ♦ specializare (tehnică) A împrăștia sub presiune un lichid sau o pulbere pe suprafața unui obiect. 2. A arunca întruna, a zvârli fără încetare în toate părțile proiectile, pietre etc.; a arunca cu ceva asupra cuiva. – conform limba bulgară prăskam, sârbo-croată prskati. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCÁ, împróșc, verb I. tranzitiv 1. A împrăștia apă sau noroi stropind în toate părțile; (adesea figurat) a stropi pe cineva cu apă, cu noroi etc. ♦ specializare (tehnică) A împrăștia sub presiune un lichid sau o pulbere pe suprafața unui obiect. 2. A arunca întruna, a zvârli fără încetare în toate părțile proiectile, pietre etc.; a arunca cu ceva asupra cuiva. – conform limba bulgară prăskam, limba sârbă prskati. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPROȘCA: ÎMPROȘCA verb 1. a stropi, (regional) a proșca. (Îl improsca cu noroi.) 2. a sări, a stropi, (regional) a proșca. (Noroiul improsca în toate părțile.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împroșca: împroșcá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, persoana a treia singular: el / ea și plural împroáșcă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural împroáște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împroșca: împroșcá (a improsca) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, 3 împroáșcă; conjunctiv prezent 3 să împroáște Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPROSCA' ImproprietateImpropriuîmproptéscîmpróșcÎMPROȘCÁÎMPROȘCÁREÎMPROȘCĂTÚRĂÎMPROSPĂTÁÎMPROSPĂTÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împroșca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împroșca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Îl împroșca cu noroi. Noroiul împroșca în toate părțile. Îl împroșca cu noroi. Noroiul împroșca în toate părțile. împroșcá a împroșca verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu împróșc, persoana a doua singular: tu împróști, 3 împroáșcă; conjunctiv prezent 3 să împroáște. |
GRAMATICA cuvântului împroșca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împroșca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împroșca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împroşca? Vezi cuvântul împroşca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împroşca?[ îm-proş-ca ] Se pare că cuvântul împroşca are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împroșca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A băga ceva în sau la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împroșca se conjugă: ei ele împroáșcă
