 | as |
|
| împroprietărire [ îm-pro-pri-e-tă-ri-re ] VEZI SINONIME PENTRU împroprietărire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului improprietarire în mai multe dicționareDefinițiile pentru improprietarire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPROPRIETĂRIRE: ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, substantiv feminin Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. După împroprietărirea de la 1864, plugărimea s-a tot înmulțit și pămîntul de lucru s-a tot îngustat. SADOVEANU, E. 27. – Pronunțat: -pri-e-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPROPRIETĂRIRE: ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, substantiv feminin Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [ pronunție: -pri-e-] – vezi împroprietări. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPROPRIETĂRIRE: ÎMPROPRIETĂRÍRE, împroprietăriri, substantiv feminin Acțiunea de a împroprietări și rezultatul ei. [ pronunție: -pri-e-] – vezi împroprietări. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împroprietărire: împroprietăríre substantiv feminin (silabe -pri-e-), genitiv dativ articulat împroprietărírii; plural împroprietăríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÎMPROPRIETĂRIRE: ÎMPROPRIETĂRÍRE substantiv feminin Acțiunea de a împroprietări. [pronume -pri-e-. / < împroprietări]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împroprietărire: împroprietăríre (-pro-pri-e-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat împroprietărírii; plural împroprietăríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Împroprietărire: Împroprietărire ≠ expropiere Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPROPRIETARIRE' împróorîmpropiáîmproprietăréscÎMPROPRIETĂRÍÎMPROPRIETĂRÍREîmproprietăritImproprietateImpropriuîmproptésc |
GRAMATICA cuvântului Împroprietărire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împroprietărire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Împroprietărire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împroprietărire? Vezi cuvântul împroprietărire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împroprietărire?[ îm-pro-pri-e-tă-ri-re ] Se pare că cuvântul împroprietărire are şapte silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cuiva mură-n gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul împroprietărire are forma: împroprietăríri
