eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție impreunare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
împreunare [ îm-pre-u-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU împreunare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului impreunare în mai multe dicționare

Definițiile pentru impreunare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREUNARE:
ÎMPREUNARE s.

1. asamblare, fixare, îmbinare, montaj, montare, reunire, unire. (impreunare elementelor unui ansamblu.)

2. combinare, combinație, îmbinare, îngemănare, unire. (O impreunare de elemente.)

3. joncțiune, unire. (impreunare a două unități militare.)

4. împerechere, (popular) însoțire. (impreunare sexuală.)

5. goană, gonire, montă, (regional) montare, sărit. (impreunare la animalele domestice.)

6. bătaie. (impreunare a unor animale sălbatice.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎMPREUNARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPREUNARE:
ÎMPREUNÁRE, împreunări substantiv feminin Acțiunea de a (se) împreuna.

1. Unire.
♦ (Învechit) Întîlnire, adunare. Iată la mijloc de cale, La fîntîna dintr-o vale, Iată bună-mpreunare Cu cinci voinicei călare. ALECSANDRI, P. P. 198.

2. Împerechere (a două ființe de sex opus).
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÎMPREUNARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPREUNARE:
ÎMPREUNÁRE, împreunări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) împreuna și rezultatul ei. [ pronunție: -pre-u-]

– vezi împreuna.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPREUNARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPREUNARE:
ÎMPREUNÁRE, împreunări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) împreuna și rezultatul ei. [ pronunție: -pre-u-]

– vezi împreuna.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

împreunare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împreunare:
împreunare forme acțiunea de a împreuna și efectul ei:

1. juncțiune, reunire;

2. căsătorie.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

împreunare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împreunare:
împreunáre substantiv feminin (silabe -pre-u-), genitiv dativ articulat împreunării; plural împreunări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

împreunare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împreunare:
împreunáre (-pre-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat împreunắrii; plural împreunắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ÎMPREUNARE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPREUNARE:
ÎMPREUNÁRE substantiv verbal adunare, întâlnire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

împreunare
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împreunare:
împreunáre forme Acțiunea de a împreuna.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

împreunare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împreunare:
împreunare substantiv verbal ADUNARE. ÎNTÎLNIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPREUNARE'
împresurătorîmpresurătúrăîmpreúnÎMPREÚNĂÎMPREUNÁREÎMPREUNÁTîmpreunătúrăImprevizibilimprevizibilitáte

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împreunare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împreunare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
împreunare elementelor unui ansamblu.
O împreunare de elemente.
împreunare a două unități militare.
împreunare sexuală.
împreunare la animalele domestice.
împreunare a unor animale sălbatice.
împreunare a două unități militare.
împreunare a unor animale sălbatice.

GRAMATICA cuvântului împreunare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împreunare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împreunare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul împreunare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul împreunare are forma: împreunări
VEZI PLURALUL pentru împreunare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împreunare?
Vezi cuvântul împreunare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împreunare?
[ îm-pre-u-na-re ]
Se pare că cuvântul împreunare are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împreunare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A cădea cât este de lung?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
zidărie construită după metodele clasice cărămizi sau alt material legat pe locul zidirii cu liantul respectiv; caroserie portantă
a se purta rece, distant față de cineva
a cădea lungindu-se pe jos
în mod ilegal, clandestin, pe ascuns
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app