|
împrejurime [ îm-pre-ju-ri-me ] VEZI SINONIME PENTRU împrejurime PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imprejurime în mai multe dicționareDefinițiile pentru imprejurime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURÍME, împrejurimi, substantiv feminin (Mai ales la plural ) Locul sau ținutul dimprejur, din apropiere. Mai bine despre Zaharia Duhu al tău ne-ar oferi într-o duminică automobilul să vizităm împrejurimile. C. PETRESCU, A. 314. Cînd mă deșteptai și mi-aruncai privirile peste împrejurimi, firea întreagă mi se păru ca răsărită atunci, pentru întîiași dată, din sînul adânc al apelor. HOGAȘ, M. N. 179. Orașul și împrejurimile erau luminate de mii de focuri. NEGRUZZI, S. I 107. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURIME substantiv apropiere, jur, preajmă, vecinătate, (livresc) proximitate, (regional) meleag, (prin Transilvania) preabăt, (învechit) împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire. (Prin imprejurime.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURÍME, împrejurimi, substantiv feminin Locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire (3). – Împrejur + sufix -ime. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURÍME, împrejurimi, substantiv feminin Locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire (3). – Împrejur + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURÍME imprejurimei forme Loc ce se află în apropiere. imprejurimeile orașului. [G.-D. împrejurimii] /împrejur + sufix imprejurimeime Forme diferite ale cuvantului imprejurime: imprejurimei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejurime: împrejuríme substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrejurímii; plural împrejurími Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru împrejurime: împrejuríme forme Locurile din prejur: împrejurimile unuĭ oraș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrejurime: împrejuríme substantiv feminin, genitiv dativ articulat împrejurímii; plural împrejurími Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împrejurime: împrejurime forme 1. locul de împrejur; 2. cei din jurul cuiva. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împrejurime: împrejurime substantiv verbal CIRCUMFERINȚĂ. PERIMETRU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPREJURIME: ÎMPREJURÍME substantiv verbal apropiere. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPREJURIME' ÎMPREJURÁREÎMPREJURÁȘÎMPREJUREÁNîmprejurézÎMPREJURÍMEÎMPREJURSTÁREîmprejúru-ÎMPREJÚRULîmprelistésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ÎMPREJURIME Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrejurime dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Prin Împrejurime. ÎMPREJURÍME Împrejurimei forme Loc ce se află în apropiere. Împrejurimeile orașului. împrejurimii] /împrejur + sufix Împrejurimeime. |
GRAMATICA cuvântului ÎMPREJURIME? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrejurime. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ÎMPREJURIME poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împrejurime? Vezi cuvântul împrejurime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrejurime?[ îm-pre-ju-ri-me ] Se pare că cuvântul împrejurime are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ÎMPREJURIME |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala într-adevăr sau în adevăr?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|