 | as |
|
| împrăştia [ îm-prăş-ti-a ] VEZI SINONIME PENTRU împrăştia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imprastia în mai multe dicționareDefinițiile pentru imprastia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a împrăștia (forma la infinitiv) A împrăștia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPRĂȘTIA: ÎMPRĂȘTIÁ, împrắștii, verb I. tranzitiv 1. A trimite (a arunca, a goni) în diferite părți; a risipi. Poliția veni și împrăștie norodul. BOLINTINEANU, O. 405. Vestindu-se lui Mihai primejdia ce-l amenința, își strînse în grabă oastea pe lîngă dînsul și împrăștie călăreți... în toate unghiurile țării, strigînd că intră sabie de turci și tătari în țară. BĂLCESCU, O. II 48. • absolut Am o găină neagră și una albă; cea neagră strînge, iar cea albă împrăștie (Ziua și noaptea). GOROVEI, C. 138. ♦ figurat A face să dispară; a risipi. Glasul acesta aspru și ciudat îi împrăștie deodată orice teamă. REBREANU, R. I 216. Căuta să-i afle din ochi gîndurile, nevoile, supărările pe care el credea c-ar ști să le împrăștie. VLAHUȚĂ, O. A. III 81. Într-o zi, neștiind ce să fac ca să împrăștii tristețea de care eram cuprins, m-am dus să văd pre doctorul H. NEGRUZZI, S. I 293. ♦ reflexiv (Mai ales despre o colectivitate, o mulțime etc.) A se răspîndi, a se risipi; a se răsfira. Oamenii se împrăștiau tăcuți, cu părere de rău că filmul se sfîrșise. CAMILAR, TEM. 52. Coloanele de fum se aplecau, împrăștiindu-se pe fața pămîntului. SADOVEANU, B. 25. Vitele se-mprăștiară prin grîu. SANDU-ALDEA, U. P. 94. Voi împrăștiați-vă care încotro și vă duceți acasă. ISPIRESCU, L. 318. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. ♦ (Cu privire la lichide) A lăsa să curgă, a vărsa. Și fierul ce-mi va face jos capul a cădea Nu va putea verb reflexiv:eodată a împrăștia din vine Cît sînge-n mii de lupte vărsă sabia mea. MACEDONSKI, O. I 251. 2. A răspîndi, a difuza. În grădină, în lumina de basm a lunii, florile împrăștiau un miros îmbătător. SADOVEANU, O. III 175. Vartolomeu Diaconu apăru din biroul său, împrăștiind știrea că expresul a trecut de ultima stație. C. PETRESCU, A. 426. Cîteva felinare de hîrtie colorată, atîrnate de crengile copacilor, împrăștiau o lumină discretă. VLAHUȚĂ, O. A. 243. (figurat) O tăcere mare era împrăștiată pretutindeni, pe șesuri și văi, și o pîclă de toamnă învăluia totul. SADOVEANU, O. I 361. • reflexiv Îndată s-a împrăștiat un miros de pîine arsă. C. PETRESCU, C. vezi 120. Cîntecul se împrăștiă în tot satul. SANDU-ALDEA, U. P. 206. Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, cînd se împrăștiă faima venirii lui... oamenii așteptau murmurînd. EMINESCU, N. 27. (figurat) Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale. MACEDONSKI, O. I 23. – Pronunțat: -ti-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPRĂȘTIA: ÎMPRĂȘTIA verb 1. a (se) dispersa, a (se) răsfira, a (se) răspîndi, a (se) răzleți, a (se) risipi, (popular) a (se) răzni, (învechit și regional) a (se) rășchira. (S-au imprastia în toate părțile.) 2. a (se) răspîndi, a (se) răzleți, a (se) risipi, (popular) a (se) năsădi, (învechit și regional) a (se) sparge, a (se) spărgălui, (prin Olt. și Banat) a (se) sprînji, (învechit) a (se) scociorî, a (se) scodoli. (I s-a imprastia întreaga turmă.) 3. a risipi, a spulbera, a vîntura, (învechit) a spîrcui. (A-i imprastia pe dușmani în cele patru zări.) 4. a (se) destrăma, a (se) risipi, a (se) spulbera, (Olt.) a (se) vărzui, (învechit) a (se) rășchira, (popular, figurat) a (se) răzbuna. (După ploaie, norii s-au imprastia.) 5. a se ridica, a se risipi. (Ceața s-a imprastia.) 6. a risipi, a spulbera, (popular) a zburătăci. (Vîntul imprastia frunzele.) 7. a (se) prefira, a (se) presăra, a (se) răsfira, a (se) răspîndi, a (se) risipi. (A imprastia nisip peste tot.) 8. a presăra, a pune, a răsfira. (A imprastia sare, zahăr pe bucate.) 9. a presăra, a răspîndi, a semăna, (rar) a scutura. (imprastia flori în calea cuiva.) 10. a arunca, a azvîrli, a cheltui, a irosi, a prăpădi, a risipi, a zvîrli, (livresc) a prodiga, (învechit și regional) a prăda, (regional) a mătrăși, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a rășchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiți, a mînca, a păpa, a toca. (Și-a imprastia averea; își imprastia banii pe toate fleacurile.) 11. a (se) răspîndi, a (se) revărsa, a (se) risipi, a (se) vărsa. (Soarele imprastia o căldură plăcută.) 12. a arunca, a da, a răspîndi. (Luna imprastia sclipiri vii.) 13. a scăpăra. (Focul imprastia mii de scîntei.) 14. a (se) difuza, a (se) răspîndi, a (se) revărsa. (Lumina se imprastia în toate ungherele.) 15. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) întinde, a (se) lăți, a (se) propaga, a (se) răspîndi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (învechit) a (se) povesti, a (se) vesti. (Știrea s-a imprastia peste tot.) 16. a circula, a se extinde, a se întinde, a se lăți, a se propaga, a se răspîndi, a se transmite, (învechit) a se rășchira, a se tinde. (Zvonul s-a imprastia din gură în gură.) 17. a degaja, a emana, a emite, a exala, a răspîndi, a scoate, (învechit) a răsfuga, a slobozi. (Soba imprastia gaze.) 18. a propaga, a răspîndi, (figurat) a semăna. (imprastia discordia între ei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPRĂȘTIA: ÎMPRĂȘTIÁ, împrắștii, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A face să plece sau să fugă ori a pleca, a fugi în toate părțile; a (se) risipi, a (se) răspândi, a (se) răzleți. ♦ prin analogie A (se) risipi prin cădere, prin rupere, prin răsturnare. ♦ tranzitiv figurat A face să dispară gândurile, a risipi o stare sufletească (apăsătoare). 2. reflexiv (Despre lichide) A se răspândi, a se difuza. ♦ tranzitiv și reflexiv prin generalizare (Adesea figurat) A (se) întinde, a (se) difuza, a (se) răspândi. [ pronunție: -ti-a] – În + praștie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPRĂȘTIA: ÎMPRĂȘTIÁ, împrắștii, verb I. 1. tranzitiv și reflexiv A face să plece sau să fugă ori a pleca, a fugi în toate părțile; a (se) risipi, a (se) răspândi, a (se) răzleți. ♦ prin analogie A (se) risipi prin cădere, prin rupere, prin răsturnare. ♦ tranzitiv figurat A face să dispară gândurile, a risipi o stare sufletească (apăsătoare). 2. reflexiv (Despre lichide) A se răspândi, a se difuza. ♦ tranzitiv și reflexiv prin generalizare (Adesea figurat) A (se) întinde, a (se) difuza, a (se) răspândi. [ pronunție: -ti-a] – În + praștie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împrăștia: împrăștiá vezi 1. a arunca încoace și încolo: vântul a împrăștiat frunzele; 2. a trimite sau duce în diferite locuri: a împrăștia trupe; figurat a împrăștia o veste; 3. a pune pe fugă, în dezordine: i-a împrăștiat pe dușmani. [literar a arunca cu praștia: termen tehnic generalizat]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împrăștia: împrăștiá (a imprastia) (-ti-a) verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu împrắștii, 3 împrắștie (-ti-e), persoana întâi plural: noi împrăștiém; conjunctiv prezent 3 să împrắștie; gerunziu împrăștiínd (-ti-ind) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împrăștia: împrăștiá verb (silabe -ti-a), industrie și conjunctiv prezent 1 și persoana a doua singular: tu împrăștii, persoana a treia singular: el / ea și plural împrăștie (silabe -ti-e), persoana întâi plural: noi împrăștiém; gerunziu împrăștiínd (silabe -ti-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPRASTIA' împrândáîmprânzíîmprăsiléscîmprăsilíÎMPRĂȘTIÁÎMPRĂȘTIÁTÎMPRĂȘTIÉREÎMPRĂȘTIETÓRIMPRECÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împrăștia Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împrăștia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-au împrăștia în toate părțile. I s-a împrăștia întreaga turmă. A-i împrăștia pe dușmani în cele patru zări. După ploaie, norii s-au împrăștia. Ceața s-a împrăștia. Vîntul împrăștia frunzele. A împrăștia nisip peste tot. A împrăștia sare, zahăr pe bucate. împrăștia flori în calea cuiva. Și-a împrăștia averea; își împrăștia banii pe toate fleacurile. Soarele împrăștia o căldură plăcută. Luna împrăștia sclipiri vii. Focul împrăștia mii de scîntei. Lumina se împrăștia în toate ungherele. Știrea s-a împrăștia peste tot. Zvonul s-a împrăștia din gură în gură. Soba împrăștia gaze. împrăștia discordia între ei. S-au împrăștia în toate părțile. I s-a împrăștia întreaga turmă. Ceața s-a împrăștia. Vântul împrăștia frunzele. A împrăștia nisip peste tot. Soarele împrăștia o căldură plăcută. Luna împrăștia sclipiri vii. Focul împrăștia mii de scântei. Știrea s-a împrăștia peste tot. Zvonul s-a împrăștia din gură în gură. împrăștiá a împrăștia -ti-a verb, indicativ prezent 1 și persoana a doua singular: tu împrắștii, 3 împrắștie -ti-e, persoana întâi plural: noi împrăștiém; conjunctiv prezent 3 să împrắștie; gerunziu împrăștiínd -ti-ind. |
GRAMATICA cuvântului împrăștia? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împrăștia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împrăștia poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împrăştia? Vezi cuvântul împrăştia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împrăştia?[ îm-prăş-ti-a ] Se pare că cuvântul împrăştia are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împrăștia |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Meniu fix?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul împrăștia se conjugă: ei ele împrăști
