eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție impopotonare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
împopoţonare [ îm-po-po-ţo-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU împopoţonare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului impopotonare în mai multe dicționare

Definițiile pentru impopotonare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPOPOȚONARE:
ÎMPOPOȚONÁRE substantiv feminin (familial) Acțiunea de a (se) împopoțona și rezultatul ei; înzorzonare.

– vezi împopoțona.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ÎMPOPOȚONARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPOPOȚONARE:
ÎMPOPOȚONÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) împopoțona și rezultatul ei; înzorzonare.

– vezi împopoțona.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎMPOPOȚONARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPOPOȚONARE:
ÎMPOPOȚONARE substantiv înzorzonare, (popular) împoponare, înțoțonare. (impopotonare unei persoane ca o paparudă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ÎMPOPOȚONARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPOPOȚONARE:
ÎMPOPOȚONÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) împopoțona; înzorzonare.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

împopoțonare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împopoțonare:
împopoțonáre (familial) substantiv feminin, genitiv dativ articulat împopoțonắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

împopoțonare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împopoțonare:
împopoțonáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împopoțonării
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IMPOPOTONARE'
împoporézîmpopoțáÎMPOPOȚÁTÎMPOPOȚONÁÎMPOPOȚONÁREÎMPOPOȚONÁTîmpopuláIMPOPULÁRIMPOPULARITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împopoțonare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împopoțonare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
împopoțonare unei persoane ca o paparudă.
împopoțonare unei persoane ca o paparudă.

GRAMATICA cuvântului împopoțonare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împopoțonare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împopoțonare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul împopoțonare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru împopoțonare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE împopoţonare?
Vezi cuvântul împopoţonare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împopoţonare?
[ îm-po-po-ţo-na-re ]
Se pare că cuvântul împopoţonare are şase silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împopoțonare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Prim ajutor?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
boală a puilor de găină produsă de un virus din grupul bacteriilor paratifice
a a pierde de sub control pe cineva sau ceva; b a pierde un bun prilej de a face, de a obține ceva
ajutor medical imediat, care se dă unui bolnav sau unui accidentat la fața locului
vas rezistent de metal întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app