 | as |
|
| Implorare [ im-plo-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU implorare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului implorare în mai multe dicționareDefinițiile pentru implorare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMPLORARE: IMPLORÁRE, implorări, substantiv feminin Acțiunea de a implora și rezultatul ei; implorație, rugăminte, cerere stăruitoare, fierbinte, desperată. – vezi implora. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMPLORARE: IMPLORÁRE, implorări, substantiv feminin Acțiunea de a implora și rezultatul ei; implorație, rugăminte, cerere insistentă, fierbinte, disperată. – vezi implora. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMPLORARE: IMPLORÁRE substantiv feminin Acțiunea de a implora; rugăminte, cerere insistentă. Glasul lui tremura de o implorare sfiicioasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 122. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IMPLORARE: IMPLORÁRE implorareări forme 1) vezi A IMPLORA. 2) Rugăminte, cerere stăruitoare. /v. a implora Forme diferite ale cuvantului implorare: implorareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IMPLORARE: IMPLORÁRE substantiv feminin Acțiunea de a implora și rezultatul ei; implorație. [< implora]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru implorare: imploráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat implorării; plural implorări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru implorare: imploráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat implorắrii; plural implorắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPLORARE' ÎMPLÎNTÁREimplórIMPLORÁimplorábilIMPLORÁREIMPLORÁȚIEIMPLORAȚIÚNEIMPLORATÓRîmplóur |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL IMPLORARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului implorare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IMPLORÁRE implorareări forme 1 vezi A IMPLORA. |
GRAMATICA cuvântului IMPLORARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului implorare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul IMPLORARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE implorare? Vezi cuvântul implorare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul implorare?[ im-plo-ra-re ] Se pare că cuvântul implorare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL IMPLORARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nu o dată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul implorare are forma: implorări
