 | as |
|
| împiedicare [ îm-pi-e-di-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU împiedicare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impiedicare în mai multe dicționareDefinițiile pentru impiedicare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPIEDICARE: ÎMPIEDICARE s. 1. poticneală, poticnire, (învechit) poticnitură. (impiedicare calului în mers.) 2. poticnire. (impiedicare la vorbă.) 3. înfrînare. (impiedicare unui car, la vale.) 4. interzicere, oprire, (popular) opreliște, (învechit și regional) popreală. (impiedicare accesului cuiva.) 5. dejucare, zădărnicire. (impiedicare uneltirilor cuiva.) 6. înfrînare, oprire, stăvilire. (impiedicare avîntului industrial.) 7. evitare, îndepărtare, înlăturare, ocolire, preîntîmpinare, prevenire, (rar) prevenție. (impiedicare unor consecințe neplăcute.) 8. anihilare, anulare, contracarare, neutralizare, zădărnicire. (impiedicare efectelor negative ale...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPIEDICARE: ÎMPIEDICÁRE, împiedicări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) împiedica. 2. (Învechit și arhaizant) Piedică, obstacol, opreliște. Treburile se aranjează deci fără împiedicare. VORNIC, P. 90. Lăpușneanul nu întîlnise nici o împiedicare în drumul său. NEGRUZZI, S. I 142. – Variantă: împiedecáre substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPIEDICARE: ÎMPIEDICÁRE, împiedicări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) împiedica și rezultatul ei. 2. (învechit și regional) Piedică, obstacol. [Variante: (regional) împiedecáre substantiv feminin] – vezi împiedica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPIEDICARE: ÎMPIEDICÁRE, împiedicări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) împiedica și rezultatul ei. 2. (învechit și regional) Piedică, obstacol. [Variante: (regional) împiedecáre substantiv feminin] – vezi împiedica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împiedicare: împiedicáre substantiv feminin (silabe -pie-), genitiv dativ articulat împiedicării; plural împiedicări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împiedicare: împiedicáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împiedicắrii; plural împiedicắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPIEDICARE: ÎMPIEDICÁRE substantiv verbal obstacol, piedică. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împiedicare: împiedicare substantiv verbal OBSTACOL. PIEDICĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPIEDICARE' ÎMPIEDECÁREÎMPIEDECÁTÎMPIEDECĂTÓRÎMPIEDICÁÎMPIEDICÁREÎMPIEDICÁTîmpiedicătórÎMPIEDICĂTÓRULIMPIEGÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împiedicare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împiedicare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împiedicare calului în mers. împiedicare la vorbă. împiedicare unui car, la vale. împiedicare accesului cuiva. împiedicare uneltirilor cuiva. împiedicare avîntului industrial. împiedicare unor consecințe neplăcute. împiedicare efectelor negative ale. împiedicare calului în mers. împiedicare la vorbă. împiedicare unui car, la vale. împiedicare avântului industrial. |
GRAMATICA cuvântului împiedicare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împiedicare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împiedicare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împiedicare? Vezi cuvântul împiedicare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împiedicare?[ îm-pi-e-di-ca-re ] Se pare că cuvântul împiedicare are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împiedicare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cântec bătrânesc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul împiedicare are forma: împiedicări
