 | as |
|
| împărtăşire [ îm-păr-tă-şi-re ] VEZI SINONIME PENTRU împărtăşire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului impartasire în mai multe dicționareDefinițiile pentru impartasire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘIRE: ÎMPĂRTĂȘÍRE, împărtășiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) împărtăși și rezultatul ei. 1. Comunicare, destăinuire. Împărtășirea unui secret. ▭ Ghiță alegea în el vorbele cu care să-i facă lui Pintea împărtășire despre cele petrecute. SLAVICI, O. I 144. 2. (Rar) Comunitate (de idei, sentimente etc.). Ce împărtășire avem cu tine, ca să ne și împărtășim cu bunătățile tale? EMINESCU, N. 145. ♦ Parte pe care o are sau o ia cineva la ceva. Dar o vicleană vulpe ce-n drum o întîlnește Împărtășire multă la soartă-i a luat. NEGRUZZI, S. II 295. 3. (termen bisericesc) Cuminecare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru împărtășire: împărtășíre, împărtășiri substantiv feminin Acțiunea de a (se) împărtăși și rezultatul ei; cuminecare, comunicare. ♦ Una dintre cele șapte sfinte taine, prin care credincioșii se împărtășesc cu trupul și sângele făcute de Duhul Sfânt în trupul și sângele Domnului în timpul rugăciunii preotului și a credincioșilor la Liturghie; taina a fost instituită la Cina cea de taină; euharistie, cuminecare, împărtășanie; grijanie. – Din împărtăși. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘIRE: ÎMPĂRTĂȘIRE s. 1. destăinuire, dezvăluire, divulgare, încredințare, mărturisire, revelare, spovedire. (impartasire unui secret.) 2. transmitere. (impartasire unor opinii.) 3. schimbare. (impartasire unor impresii cu cineva.) 4. (termen bisericesc) cuminecare, cuminecătură, euharistie, împărtășanie, împărtășit, (la catolici) sacrament, (învechit și popular) grijanie, grijire, pricestanie. (Taina impartasire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘIRE: ÎMPĂRTĂȘÍRE, împărtășiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) împărtăși și rezultatul ei; cuminecare; comunicare, destăinuire. – vezi împărtăși. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘIRE: ÎMPĂRTĂȘÍRE, împărtășiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) împărtăși și rezultatul ei; cuminecare; comunicare, destăinuire. – vezi împărtăși. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru împărtășire: împărtășire forme acțiunea de a împărtăși: 1. comunicațiune; 2. participare; 3. luarea grijaniei. [Sensul 3 e traducerea slavicului pricestuire]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru împărtășire: împărtășíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împărtășírii; plural împărtășíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru împărtășire: împărtășíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat împărtășírii; plural împărtășíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÎMPĂRTĂȘIRE: ÎMPĂRTĂȘÍRE substantiv verbal participiu. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru împărtășire: împărtășire substantiv verbal PARTICIPIU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMPARTASIRE' ÎMPĂRTĂȘÁNIEîmpărtășenieîmpărtășéscÎMPĂRTĂȘÍÎMPĂRTĂȘÍREÎMPĂRTĂȘÍTÎMPĂRȚEÁLĂîmpărțéscÎMPĂRȚÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL împărtășire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului împărtășire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii împărtășire unui secret. împărtășire unor opinii. împărtășire unor impresii cu cineva. Taina împărtășire. împărtășire unor opinii. împărtășire unor impresii cu cineva. |
GRAMATICA cuvântului împărtășire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului împărtășire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul împărtășire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE împărtăşire? Vezi cuvântul împărtăşire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul împărtăşire?[ îm-păr-tă-şi-re ] Se pare că cuvântul împărtăşire are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL împărtășire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-l trage ața la ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul împărtășire are forma: împărtășíri
