 | as |
|
| îmbuibare [ îm-bu-i-ba-re ] VEZI SINONIME PENTRU îmbuibare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbuibare în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbuibare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBUIBARE: ÎMBUIBÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbuiba și rezultatul ei; îndoparea organismului cu mîncare peste măsură; prin extensie trai bun, belșug excesiv. Muncitorii și tehnicienii din întreprinderile naționalizate nu mai lucrează pentru îmbuibarea stăpînilor, ci pentru bunăstarea lor și a familiei lor, pentru înflorirea patriei celor ce muncesc. SCÎNTEIA, 1951, nr. 2166. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBUIBARE: ÎMBUIBARE s. 1. ghiftuire, îndopare, (popular) saț. (imbuibare cuiva cu mîncare.) 2. huzur. (Trăiește în imbuibare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBUIBARE: ÎMBUIBÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbuiba și rezultatul ei; stare de om îmbuibat. – vezi îmbuiba. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBUIBARE: ÎMBUIBÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) îmbuiba și rezultatul ei; stare de om îmbuibat. – vezi îmbuiba. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbuibare: îmbuibáre substantiv feminin (silabe -bui-), genitiv dativ articulat îmbuibării; plural îmbuibări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbuibare: îmbuibáre (-bui-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat îmbuibắrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBUIBARE' îmbufnézÎMBUIBẮÎMBUIBÁîmbuibăciósÎMBUIBÁREÎmbuibatÎMBUIBĂTÓRîmbuiguíÎMBUJORÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbuibare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbuibare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii îmbuibare cuiva cu mîncare. Trăiește în îmbuibare. îmbuibare cuiva cu mâncare. |
GRAMATICA cuvântului îmbuibare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbuibare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbuibare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbuibare? Vezi cuvântul îmbuibare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbuibare?[ îm-bu-i-ba-re ] Se pare că cuvântul îmbuibare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbuibare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A sau a-i ajunge cuiva cuțitul la os?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul îmbuibare are forma: îmbuibări
