 | as |
|
| îmbucurător [ îm-bu-cu-ră-tor ] VEZI SINONIME PENTRU îmbucurător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbucurator în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbucurator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURĂTÓR: ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare, adjectiv Care aduce bucurie, care bucură. Știre îmbucurătoare. Rezultate îmbucurătoare. Forme diferite ale cuvantului imbucurator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURĂTÓR: ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare, adjectiv Care bucură, care provoacă bucurie. – Îmbucura + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului imbucurator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURĂTÓR: ÎMBUCURĂTÓR imbucuratoroáre (imbucuratoróri, imbucuratoroáre) Care bucură; care aduce bucurii. O noutate imbucuratoroare. /a îmbucura + sufix imbucuratorător Forme diferite ale cuvantului imbucurator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBUCURĂTÓR: ÎMBUCURĂTÓR, -OÁRE, îmbucurători, -oare, adjectiv Care bucură, care face bucurie. – Îmbucura + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului imbucurator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbucurător: îmbucurătór adjectiv masculin, plural îmbucurătóri; forme singular și plural îmbucurătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbucurător: îmbucurătór adjectiv masculin, plural îmbucurătóri; forme singular și plural îmbucurătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Îmbucurător: Îmbucurător ≠ dezolant, întristător, mâhnitor, supărător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îmbucurător: îmbucurătór, -oáre adjectiv Care-țĭ produce bucurie. Forme diferite ale cuvantului imbucurator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru îmbucurător: îmbucurător a. care îmbucură. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBUCURATOR' îmbucăturéscîmbucșítîmbúcurÎMBUCURÁÎmbucurătorÎMBUFNÁÎMBUFNÁREÎmbufnatîmbufnéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL îmbucurător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului îmbucurător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÎMBUCURĂTÓR îmbucurătoroáre îmbucurătoróri, îmbucurătoroáre Care bucură; care aduce bucurii. O noutate îmbucurătoroare. /a îmbucura + sufix îmbucurătorător. |
GRAMATICA cuvântului îmbucurător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbucurător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbucurător poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbucurător? Vezi cuvântul îmbucurător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbucurător?[ îm-bu-cu-ră-tor ] Se pare că cuvântul îmbucurător are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A nu pune punctul pe i?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
