|
îmbălătură [ îm-bă-lă-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU îmbălătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imbalatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru imbalatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎMBĂLĂTURĂ: ÎMBĂLĂTÚRĂ, îmbălături, substantiv feminin Faptul de a fi ud de salivă; urmă, pată lăsată de ceva îmbălat. Moșul Chiril scoase de sub curea o carte cu marginile mîncate de îmbălătura degetelor. CAMILAR, N. II 371. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎMBĂLĂTURĂ: ÎMBĂLĂTÚRĂ, îmbălături, substantiv feminin Faptul de a fi ud de bale sau de salivă; urmă, pată de salivă. ♦ figurat Ocară, înjurătură, vulgaritate. – Îmbăla + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎMBĂLĂTURĂ: ÎMBĂLĂTÚRĂ, îmbălături, substantiv feminin Faptul de a fi ud de bale sau de salivă; urmă, pată de salivă. ♦ figurat Ocară, înjurătură, vulgaritate. – Îmbăla + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru îmbălătură: îmbălătúră, substantiv feminin – 1. Plin de bale; îmbălat, spurcat (Iuga, 2008). 2. Înjurătură. – Din îmbăla (în- + bale) + sufix -ătură (DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru îmbălătură: îmbălătúră (învechit, popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat îmbălătúrii; plural îmbălătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru îmbălătură: îmbălătúră forme, plural ĭ. figurat Lucru îmbălat (ocară, insultă, mincĭună). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbălătură: îmbălătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat îmbălătúrii; plural îmbălătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru îmbălătură: îmbălătură substantiv verbal ÎNJURĂTURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMBALATURA' ÎMBĂIRÁTÎMBĂLÁîmbăláreÎMBĂLÁTÎMBĂLĂTÚRĂîmbălăturiîmbălézîmbăligáîmbălorá |
GRAMATICA cuvântului îmbălătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului îmbălătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul îmbălătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE îmbălătură? Vezi cuvântul îmbălătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul îmbălătură?[ îm-bă-lă-tu-ră ] Se pare că cuvântul îmbălătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL îmbălătură |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bere blondă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|