|
Imamea [ i-ma-mea ] VEZI SINONIME PENTRU imamea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului imamea în mai multe dicționareDefinițiile pentru imamea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IMAMEA: IMAMEÁ, imamele, substantiv feminin (Turcism învechit și arhaizant) Capătul ciubucului prin care se trage fumul și care adesea avea diferite podoabe. Cîteva fumuri, nu din ciubucurile cu imamea de chihlimbar... Ci mahorcă neagră tocată cu cosorul. C. PETRESCU, A. R. 195. Imamele cu muțunachi. ALECSANDRI, T. 433. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru imamea: imameá, substantiv feminin (învechit) 1. vârful de chihlimbar al ciubucului, prin care se trage fumul din lulea. 2. varietate de pere lunguiețe, cu fața roșie și gust dulce. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru imamea: imameá (imaméle), substantiv feminin – Capăt de chihlimbar al unei pipe. limba turcă imame (Șeineanu, III, 70). secolul XIX. – derivat imamele, substantiv feminin (varietate de pere). Forme diferite ale cuvantului imamea: imaméle Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru imamea: imameá forme, plural ele (în turcă [despre ar.] imame). Vechĭ. Capătu (muștĭucu) cĭubuculuĭ saŭ luleleĭ, țigareteĭ (de ordinar de chilimbar). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IMAMEA: IMAMEÁ, imamele, substantiv feminin Capătul ciubucului, prin care se trage fumul. – Din limba turcă imāme. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IMAMEA: IMAMEÁ, imamele, substantiv feminin Capătul ciubucului, prin care se trage fumul. – Din limba turcă imame. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru imamea: imameá substantiv feminin, articulat imameáua, genitiv dativ articulat imamélei; plural imaméle, articulat imamélele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru imamea: imameá substantiv feminin (silabe -mea), articulat imameáua, genitiv dativ articulat imamélei; plural imaméle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IMAMEA' imámimamátimambaialdî́IMAMBAILDÎ́imameáimánIMANDRAIMANÉNTimanénță |
GRAMATICA cuvântului imamea? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului imamea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul imamea poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE imamea? Vezi cuvântul imamea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul imamea?[ i-ma-mea ] Se pare că cuvântul imamea are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gramatică mod personal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|