 | as |
|
| Iezuit [ ie-zu-it ] VEZI SINONIME PENTRU iezuit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului iezuit în mai multe dicționareDefinițiile pentru iezuit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT, iezuiți, substantiv masculin Membru al unui ordin de călugări catolici întemeiat în evul mediu de Ignațiu de Loyola; (prin aluzie la unele procedee ale acestui ordin de călugări) om ipocrit, viclean, perfid. Interesați politicește să cîștige pe romîni la catolicism, Habsburgii au intensificat propaganda, folosind în acest scop pe călugării iezuiți. istorie R.P.R. 230. Aceste scrisori aruncară în deosebite păreri sfatul împărătesc, sau mai bine aceea camarilă de femei și de iezuiți ce cîrmuiau împărăția în locul slabului și leneșului Rudolf al II-lea. BĂLCESCU, O. II 271. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT, iezuiți, substantiv masculin 1. Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola cu rol important în Contrareformă și în modernizarea Bisericii. ♦ (Adjectival) Care aparține iezuiților, care se referă la iezuiți; care provine de la iezuiți. Atitudine iezuită. 2. figurat Om ipocrit, intrigant, viclean. – Din limba franceza jésuite, germana Jezuit. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuít (iezuíți), substantiv masculin – 1. Membru al ordinului de călugări catolici întemeiat în 1534 de Ignacio de Loyola. – 2. Epitet dat unui om ipocrit, intrigant. – Variante (învechit) iezovit, jezuit. latina Iesuita (secolul XVIII), conform limba sârbă ježovit. – derivat iezuitic, adjectiv (care aparține iezuiților); iezuitism, substantiv neutru (concepție morală, religioasă și politică a iezuiților). Forme diferite ale cuvantului iezuit: iezuíți Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT, iezuiți, substantiv masculin Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. • (Adjectival) Atitudine iezuită. – Din limba franceza jésuite, germana Jezuit.[1] Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT substantiv masculin Membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de Ignațiu de Loyola pentru a lupta împotriva mișcărilor populare și gândirii progresiste. ♦ (figurat) Ipocrit, viclean, perfid. // adjectiv De iezuit, al iezuiților, specific iezuiților; perfid. [conform limba franceza jésuite, germana Jesuit]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT substantiv masculin 1. membru al unui ordin de călugări catolici, creat în 1534 de călugărul spaniol Ignațiu de Loyola pentru combaterea Reformei și întărirea puterii papale. 2. (figurat) om ipocrit, intrigant, viclean, perfid. (< limba franceza jésuite, germana Jesuit) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuit m. 1. membru al Societății lui Isus, ordin religios fundat de Sf. Ignațiu de Loyola în 1534, distrus de Clement XIV în 1773 sub presiunea Curților europene și restabilit de Piu VII în 1814; 2. figurat ipocrit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT iezuitți m. 1) Membru al unui ordin de călugări catolici. 2) Persoană lipsită de sinceritate; fățarnic; prefăcut. /<fr. jésuite, germana Jesuit Forme diferite ale cuvantului iezuit: iezuitți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuit substantiv, adjectiv verbal FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru IEZUIT: IEZUÍT adjectiv verbal duplicitar, fals, fariseic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuit adjectiv verbal DUPLICITAR. FALS. FARISEIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuít substantiv masculin (silabe ie-), plural iezuíți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru iezuit: iezuít substantiv masculin, plural iezuíți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IEZUIT' IEZII-CÁPREIiezișóriezmIEZMĂCIÚNEIEZUÍTIezuițiIEZUÍTICIEZUITÍSMiezușór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL iezuit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului iezuit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IEZUÍT iezuitți m. |
GRAMATICA cuvântului iezuit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului iezuit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul iezuit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE iezuit? Vezi cuvântul iezuit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul iezuit?[ ie-zu-it ] Se pare că cuvântul iezuit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL iezuit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da sau a face pe cineva de minciună sau a prinde pe cineva cu minciuna?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul iezuit are forma: iezuíți
