eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție idiotie


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Idioţie [ i-di-o-ţi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU idioţie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului idiotie în mai multe dicționare

Definițiile pentru idiotie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE, idioții, substantiv feminin Debilitate mintală din naștere, care se caracterizează prin absența aproape totală a funcțiunilor psihice.
♦ (Familiar) Faptă sau vorbă prostească; prostie, neghiobie, idioțenie; scriere proastă, fără valoare. Tot timpul am citit un roman polițist, o idioție complicată. SADOVEANU, A. L. 25. - Pronunțat: -di-o-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

IDIOȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE, (2) idioții, substantiv feminin

1. Debilitate mintală congenitală maximă, caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare, nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal, de doi ani; idioțenie (2).

2. Idioțenie (1). [ pronunție: -di-o-]

– Din limba franceza idiotie.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

IDIOȚIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE, idioții, substantiv feminin

1. Debilitate mintală congenitală maximă, caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare, nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal, de doi ani; idioțenie (2).

2. Idioțenie (1). [ pronunție: -di-o-]

– Din limba franceza idiotie.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

IDIOȚIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚIE s.

1. (medicina) cretinism, idioțenie, imbecilitate, tîmpeală, tîmpenie, (rar) tîmpie, tîmpime.

2. dobitocie, idioțenie, imbecilitate, inepție, neghiobie, nerozie, prostie, stupiditate, stupizenie, tîmpenie, (învechit) prostăticie. (A spus o mare idiotie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

IDIOȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE idiotiei forme Stare patologică constând în debilitate mintală maximă, provocată de dezvoltarea insuficientă a glandei tiroide și a creierului; cretinism; imbecilitate. [G.-D. idioției] /<fr. idiotie
Forme diferite ale cuvantului idiotie: idiotiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

idioție
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru idioție:
idioțíe (debilitate mintală) (-di-o-) substantiv feminin, articulat idioțía, genitiv dativ articulat idioțíei; (nerozii) plural idioțíi, articulat idioțíile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

IDIOȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE substantiv feminin debilitate mintală congenitală maximă.
       • (familial) neghiobie, prostie, tâmpenie. (< limba franceza idiotie)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

IDIOȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIOȚIE:
IDIOȚÍE substantiv feminin Starea celui idiot; tâmpenie.
♦ (familial) Neghiobie, prostie. [Gen. -iei. / conform limba franceza idiotie].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

idioție
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru idioție:
idioțíe substantiv feminin (silabe -di-o-), articulat idioțía, genitiv dativ articulat idioțíei; plural idioțíi, articulat idioțíile
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

idioție
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru idioție:
idioție forme stare de idiot, stupiditate.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'IDIOTIE'
idiostílIDIÓTIDIOȚÉNIEIDIOȚÍIDIOȚÍEIDIOTÍPidiotísmIDIOTIZÁidiotizáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL idioție
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului idioție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A spus o mare idioție.
IDIOȚÍE idioției forme Stare patologică constând în debilitate mintală maximă, provocată de dezvoltarea insuficientă a glandei tiroide și a creierului; cretinism; imbecilitate.

GRAMATICA cuvântului idioție?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului idioție.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul idioție poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul idioție sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul idioție are forma: idioțíi
VEZI PLURALUL pentru idioție la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE idioţie?
Vezi cuvântul idioţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul idioţie?
[ i-di-o-ţi-e ]
Se pare că cuvântul idioţie are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL idioție

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A fi sau a ajunge, a se face de batjocură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
fluctuație liberă a cursului valutelor pe piață, exclusiv sub influența cererii și a ofertei, fără intervenția băncilor centrale pentru susținerea unui anumit nivel al cursului monedelor naționale
deces, moarte
a fi sau a ajunge, a se face de râs, a deveni ridicol
conjuncție care introduce o propoziție temporală
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app