|
Idiot [ i-di-ot ] VEZI SINONIME PENTRU idiot PE ESINONIME.COM definiția cuvântului idiot în mai multe dicționareDefinițiile pentru idiot din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru idiot: idiót (idioátă), adjectiv – Cretin, tîmpit. în franceză idiot. – derivat idioție, substantiv feminin (debilitate mintală maximă); idioțenie, substantiv feminin (idioțenie; tîmpenie); idiotism, substantiv neutru, din limba franceza , și înainte (secolul XVIII) din greacă ἰδιωτισμός. – Comp. idiomel, adjectiv și substantiv neutru (imn bisericesc cu melodie proprie), din limba neogreacă ἰδιόμελος. Forme diferite ale cuvantului idiot: idioátă Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT, -OÁTĂ, idioți, -oate, adjectiv Care suferă de debilitate mintală, care este lipsit total de inteligență. • figurat Mînia lui... idioată era atît de ridiculă. DELAVRANCEA, S. 126. • (Substantivat) Două greșeli ca asta, zău, sufletul mi-l scot. A! ce nenorocire! ce mare idiot! ALEXANDRESCU, P. 89. – Pronunțat: -di-ot. Forme diferite ale cuvantului idiot: -oÁtĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT, -OÁTĂ, idioți, -oate, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil. 2. Adj. (Despre manifestări ale ființelor) Care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc. [ pronunție: -di-ot] – Din limba franceza idiot. Forme diferite ale cuvantului idiot: -oÁtĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT idiotoátă (idiotóți, idiotoáte) și substantival (despre persoane) 1) Care suferă de idioție; cu capacități mintale foarte reduse; imbecil; cretin. 2) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob; tâmpit; stupid; nerod; netot. [silabe -di-ot] /<fr. idiot Forme diferite ale cuvantului idiot: oátă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT, -OÁTĂ, idioți, -oate, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil. 2. Adj. (Despre manifestări ale oamenilor) Care manifestă, care denotă nerozie, stupiditate etc. [ pronunție: -di-ot] – Din limba franceza idiot. Forme diferite ale cuvantului idiot: -oÁtĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IDIOT: IDIOT adjectiv, s. 1. adjectiv, substantiv (medicina) cretin, imbecil, tîmpit, (rar) tîmp, (prin Transilvania, Moldova și Bucovina) mut. (Om idiot.) 2. adjectiv stupid, tîmpit. (O glumă idiot.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT, -OÁTĂ adjectiv, substantiv masculin și forme (Om) lipsit complet de inteligență; tâmpit. [pronume -di-ot. / < limba franceza idiot, latina idiota, greacă idiotes]. Forme diferite ale cuvantului idiot: -oÁtĂ Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IDIÓT: IDIÓT, -OÁTĂ adjectiv, substantiv masculin forme (om) lipsit complet de inteligență; cretin. (< limba franceza idiot, latina idiota) Forme diferite ale cuvantului idiot: -oÁtĂ Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru idiot: idiót (-di-ot) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural idióți; adjectiv feminin, substantiv feminin idioátă, plural idioáte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru idiot: idiót adjectiv masculin, substantiv masculin (silabe -di-ot), plural idióți; forme singular idioátă, plural idioáte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'IDIOT' idioplásmăidiosincrasíeidiosincrazíeidiostílIDIÓTIDIOȚÉNIEIDIOȚÍIDIOȚÍEIDIOTÍP |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL idiot Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului idiot dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii IDIÓT idiotoátă idiotóți, idiotoáte și substantival despre persoane 1 Care suferă de idioție; cu capacități mintale foarte reduse; imbecil; cretin. Om idiot. O glumă idiotoată. Om idiot. O glumă idiot. |
GRAMATICA cuvântului idiot? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului idiot. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul idiot poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE idiot? Vezi cuvântul idiot desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul idiot?[ i-di-ot ] Se pare că cuvântul idiot are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL idiot |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Albastru de prusia sau de berlin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|