 | as |
|
| Ideal [ i-dea-l ] VEZI SINONIME PENTRU ideal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ideal în mai multe dicționareDefinițiile pentru ideal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL2, -Ă, ideali, -e, adjectiv 1. Perfect, desăvîrșit, putînd servi ca model; foarte bun, excelent, foarte frumos. O zi întreagă femeile clătesc pînza în apele Oltului... înverșunîndu-se să aducă în urzeala ei albul ideal al cămășilor viitoare. BOGZA, C. O. 145. Ia-ți fardurile, că nu fac parale! Ia-ți și esențele tulburătoare; Căci tinerețea mea nemuritoare E lacomă de lumi mai ideale! ANGHEL-IOSIF, C. M. II 96. Frumoasă, albă, jună... Ea pare zea Venus cînd a ieșit din unde Ca să arate lumii frumosul ideal. ALECSANDRI, P. A. 109. 2. De idei, care se referă la idei, care ține de activitatea de gîndire, de domeniul ideilor; (în opoziție cu real) care există numai în mintea, în închipuirea omului. Unei asemenea cărți...i-aș da, în fiecare din părțile sale, cîte un titlu luat din regiunile ideale ale vînătoriei. ODOBESCU, S. III 52. – Pronunțat: -de-al. Forme diferite ale cuvantului ideal: ideal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru IDEAL, -Ă: IDEÁL, -Ă adjectiv 1. Referitor la o idee sau la ideație; de idei; care nu există sau nu poate exista decât în gândire; creat de gândire. 2. Perfect, desăvârșit; model. // substantiv neutru 1. Model considerat perfect; perfecțiune pe care încearcă s-o imite un artist, un poet etc. 2. Scop suprem al existenței, al activității cuiva sau a ceva. 3. (matematică) Mulțime de elemente ale unui inel pentru care atât diferența dintre două elemente, cât și produsul dintre un element al inelului și un element al ei sunt tot elemente ale mulțimii. [pronume -de-al, plural substantiv -luri, -le. / conform latina idealis, limba franceza idéal, italiana ideale]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL, -Ă I. adjectiv 1. referitor la o idee sau la ideație; care nu există sau nu poate exista decât în gândire. 2. perfect, desăvârșit; model. II. substantiv neutru 1. model considerat perfect; perfecțiune pe care încearcă s-o imite un artist, un poet etc. 2. scop suprem al existenței, al activității cuiva sau a ceva. 3. (matematică) mulțime de elemente ale unui inel pentru care atât diferența dintre două elemente, cât și produsul dintre un element al inelului și un element al ei sunt tot elemente ale mulțimii. (< limba franceza idéal, latina idealis) Forme diferite ale cuvantului ideal: ideal-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL1, idealuri, substantiv neutru Scopul suprem, țelul final al activității și al năzuințelor, gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într-o direcție, într-un domeniu oarecare. Toate idealurile care nu țin seama de condițiile economice și care nu se bizuie pe dezvoltarea acestora nu sînt nici bune, nici acceptabile. STALIN, O. I 331. Înaltele idealuri ale comunarzilor din Paris ș-au găsit triumful în victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 380, 2/5. – Pronunțat: -de-al. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL, -Ă, ideali, -e, adjectiv, IDEÁL, idealuri, substantiv neutru 1. Adj. Care atinge perfecțiunea; perfect, desăvârșit. 2. Adj. Care ține de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial. 3. substantiv neutru Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei, gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într-o direcție. [ pronunție: -de-al] – Din limba franceza idéal, latina idealis. Forme diferite ale cuvantului ideal: ideal-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL, -Ă, (1, 2) ideali, -e, adjectiv, (3) idealuri, substantiv neutru 1. Adj. Care atinge perfecțiunea; perfect, desăvârșit. 2. Adj. Care ține de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial. 3. substantiv neutru Model, noimă, țel suprem care determină felul și caracterul comportamentului indivizilor sau al grupurilor sociale; reprezentare a acestui țel. [ pronunție: -de-al] – Din limba franceza idéal, latina idealis. Forme diferite ale cuvantului ideal: ideal-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ideal: *ideál, -ă adjectiv (latina idealis). Care nu există de cît în ideĭe, în imaginațiune: zînele-s ființe ideale. figurat Perfect, sublim: frumuseță ideală. substantiv neutru, plural e și urĭ. Tipu perfecțiuniĭ, culmea perfecțiuniĭ: tot omu are un ideal pe care-l urmărește. adverb În mod ideal. Forme diferite ale cuvantului ideal: ideal-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEAL adjectiv 1. desăvîrșit, excepțional, extraordinar, formidabil, magistral, minunat, perfect, splendid, sublim, superb, (învechit) săvîrșit. (O interpretare ideal.) 2. platonic, pur. (Dragoste ideal.) 3. imaterial, spiritual. (Elemente materiale și ideal.) 4. (FILOZ.) mintal, subiectiv. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL1 ideală (ideali, ideale) 1) Care atinge culmea perfecțiunii; desăvârșit sub toate aspectele. 2) Care ține de domeniul ideilor; existent numai în închipuirea omului, în imaginație; imaginar; ireal; fantastic; fictiv. [silabe -de-al] /<lat. idealis, limba franceza idéal Forme diferite ale cuvantului ideal: ideală Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru IDEAL: IDEÁL2 idealuri n. 1) Reprezentare sau întruchipare a unui tip perfect. 2) Scop suprem (și greu de atins) către care tinde cineva în viață sau într-un domeniu de activitate. [silabe -de-al] /<lat. idealis, limba franceza idéal Forme diferite ale cuvantului ideal: idealuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ideal: ideal a. 1. care există numai în imaginațiune: zinele sunt ființe ideale; 2. care întrunește toate perfecțiunile: frumusețe ideală. ║ n. tipul perfecțiunii: ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este EM. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ideal: ideál adjectiv masculin (silabe -de-al), plural ideáli; forme singular ideálă, plural ideále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ideal: ideál1 (-de-al) adjectiv masculin, plural ideáli; forme ideálă, plural ideále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ideal: ideál substantiv neutru (silabe -de-al), plural ideáluri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Ideal: Ideal ≠ imperfect, material, real Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ideal: ideál2 (-de-a-) substantiv neutru, plural ideáluri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'IDEAL' IdasídeideáIDEÁBIL, -ĂIdealidealísmIdealistidealísticIDEALITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ideal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ideal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O interpretare ideal. Dragoste ideal. Elemente materiale și ideal. IDEÁL1 ideală ideali, ideale 1 Care atinge culmea perfecțiunii; desăvârșit sub toate aspectele. IDEÁL2 idealuri n. Elemente materiale și ideal. |
GRAMATICA cuvântului ideal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ideal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ideal poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ideal? Vezi cuvântul ideal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ideal?[ i-dea-l ] Se pare că cuvântul ideal are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ideal |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Lemn substantiv botanică lemn-câinesc ligustrum vulgare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ideal are forma: ideáluri
