|
Han [ han ] VEZI SINONIME PENTRU han PE ESINONIME.COM definiția cuvântului han în mai multe dicționareDefinițiile pentru han din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HAN: HAN2, hanuri, substantiv neutru Local cu ospătărie, la marginea drumurilor de țară sau la periferia orașelor, unde se pot adăposti (peste noapte) drumeții cu caii și căruțele lor. Hanul era adormit și întunecos ca noaptea de-afară, numai în răstimpuri vîntul venea cumplit și aducea vîrtejuri de ploaie. SADOVEANU, O. I 141. Cînd Gheorghe se văzu în stradă, se îndreptă repede înspre hanul unde știa că trag oamenii din satu lui. BUJOR, S. 141. Îl rugară să-i îndrepteze la verb reflexiv:un han, unde să mîie noaptea. ISPIRESCU, L. 275. La hanul lui Mînjoală [titlu]. CARAGIALE, O. I 330. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru HAN: HAN, dinastie chineză întemeiată de Liu Bang, care s-a autoproclamat împărat sub numele de Gaozu (206-195 î. Hr.). Se împarte în dinastia Han de Apus sau Timpurie (206- î. Hr.-9 despre Hr.) și Han de Răsărit sau Târzie (25-220 despre Hr.). Împărații din dinastia Han au dus o politică de centralizare a statului și de expansiune în Pen. Coreeană, Asia Centrală, precum și numeroase campanii împotriva hunilor. În această perioadă, confucianismul a devenit religia oficială a Imperiului, iar cultura și știința au cunoscut o mare înflorire. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru han: han (hanuri), substantiv neutru – Local cu ospătărie unde se poate înnopta. – Mr. hame, megl. an. limba turcă han (Röesler 606; Șeineanu, II, 204; Lokotsch 808; Ronzevalle 84), conform limba neogreacă χάνι, albaneză han, limba bulgară, limba sârbă han. Cuvîntul mr., de la variantă limba turcă hane. – derivat hangiu (mr. hăngi), substantiv masculin (persoană care ține un han), din limba turcă hançi, conform limba neogreacă χαντζής, albaneză hanği, limba bulgară handžiia, limba sârbă hanğija; hangiță (variantă hangioaică), substantiv feminin (nevastă de hangiu; femeie care ține un han). Forme diferite ale cuvantului han: hanuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HAN: HAN1, hani, substantiv masculin (În trecut) Conducător, șef al tătarilor (mai ales al celor din Crimeea). Era odată... un fecior al hanului pe care maică-sa și curtenii îl îndopaseră cu baclavale. SADOVEANU, despre P. 72. Ștefane! viteazul meu!... Te calc hanii tătărești Și urdiile turcești! ALECSANDRI, P. P. 172. Avea porunci împărătești cătră hanul tatarilor nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. NEGRUZZI, S. I 137. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru han: 2) han n., plural urĭ (în turcă [despre persoană] han, de unde și limba neogreacă háni, albaneză limba bulgară sîrb. rut. han). Vechĭ. Clădire mare cu multe încăperĭ în prejuru uneĭ curțĭ marĭ de adăpostit mărfurile, averile și persoanele în caz de dezordine. Azĭ. Otel ordinar pe la țară saŭ marginea orașelor și care are și curte p. căruțe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru han: han (hani), substantiv masculin – Titlu purtat de conducătorii tătări. limba turcă (limba tătară) han (Șeineanu, II, 203), conform limba rusă chan, limba franceza khan, spaniolă kan. – derivat hănie, substantiv feminin (demnitate de han); hănesc, adjectiv (propriu unui han); hănesc, adjectiv (propriu unui han); hantătar, substantiv masculin (han). Forme diferite ale cuvantului han: hani Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HAN: HAN1, hani, substantiv masculin Titlu purtat, în Evul Mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient; persoană care avea acest titlu; han-tătar. – Din limba turcă hān. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HAN: HAN1, hani, substantiv masculin Titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient; persoană care avea acest titlu; han-tătar. – Din limba turcă hān. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Han: Han m. Domnul Tătarilor (în special a celor din Crimeea): te calcă Hanii tătărești și urdiile turcești popular [Tătărește HAN, Domn, formă contrasă din mongolul Hagan]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HAN: HAN1 hani m. istorie (în unele țări din Orient; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător absolut al unui stat; monarh; suveran. /<turc. hăn Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HAN: HAN2 hanuri n. învechit Clădire cu camere de dormit, cu ospătărie și cu grajduri, unde rămâneau peste noapte călătorii cu caii și căruțele. /<turc. han Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HAN: HAN2, hanuri, substantiv neutru Local cu ospătărie unde se pot adăposti peste noapte drumeții (cu caii și căruțele lor). – Din limba turcă han. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru HAN: HAN substantiv (prin Transilvania) ceardă, (Moldova și Transilvania) făgădău, (învechit) birt, locantă, tractir. (A tras peste noapte la un han.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HAN: HAN2, hanuri, substantiv neutru Local cu ospătărie unde se pot adăposti peste noapte drumeții (cu caii și căruțele lor). – Din limba turcă han. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru han: han n. ospătărie, birt ordinar: un han dela capul podului Mogoșoaii GHICA. [în turcă HAN, literar casă]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru han: 1) han m. (în turcă limba tătară hah, despre mongolu hogan). Domnu Tătarilor, maĭ ales al celor din Crimeĭa. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru han: han, hani substantiv masculin (argoul lumii interlope) șef de bandă. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Han: Han, -a, -ă, -ea vezi Ioan VIII 1. Forme diferite ale cuvantului han: han-a han-ă han-ea Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru han: han (persoană) substantiv masculin, plural hani Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru han: han (local) substantiv neutru, plural hánuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru han: han1 (persoană) substantiv masculin, plural hani Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru han: han2 (local) substantiv neutru, plural hánuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru HAN: HAN substantiv (istorie) han-tătar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'HAN' HĂMUȘÍHĂMUȘÍTHAMÚThamzáHANHAN-TĂTÁRHAN-TENGRIHanaanhanâmă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL HAN Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului han dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HAN1 hani m. HAN2 hanuri n. A tras peste noapte la un han. A tras peste noapte la un han. |
GRAMATICA cuvântului HAN? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului han. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul HAN poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE han? Vezi cuvântul han desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul han?[ han ] Se pare că cuvântul han are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL HAN |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Haine de oraș?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|