|
Hain [ ha-in ] VEZI SINONIME PENTRU hain PE ESINONIME.COM definiția cuvântului hain în mai multe dicționareDefinițiile pentru hain din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru HAIN: HAIN adjectiv, adverb, s. 1. adjectiv, adverb aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livresc) sanguinar, (învechit și popular) năsilnic, (învechit și regional) tare, (regional) pogan, (Moldova și Bucovina) avan, hapsîn, (învechit) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (figurat) dur, negru. (Om hain; se poartă hain.) 2. adjectiv, substantiv afurisit, blestemat, cîinos, îndrăcit, rău, ticălos, (învechit și popular) pustiu, (popular și fam.) pîrdalnic, (popular) împelițat, jurat, (învechit și regional) urgisit, (regional) pricăjit, (Transilvania) săcret. (hainul de Gheorghe!) 3. adjectiv crud, implacabil, necruțător, neiertător, neînduplecat, neîndurător, nemilos, nemilostiv, (livresc) inexorabil, (rar) neîndurat, nemiluit, (învechit) nemilostivitor, nemilostivnic, (figurat) vitreg. (Soartă hain pentru cineva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru HAIN: HAÍN, -Ă, haini, -e, adjectiv 1. Rău la inimă, fără milă; neîndurător, crud, cîinos. Oamenii de-aici nu sînt haini și n-ar cuteza să se dea la răutăți. REBREANU, R. II 121. Pe-un mal străin, L-a fulgerat un braț hain! COȘBUC, P. I 146. Pajul Cupidon... Îndestul e de hain Vălul alb de peste toate Să-l înlăture puțin. EMINESCU, O. I 109. • figurat Vîntul parcă se pornise și mai hain și mai tăios. MIHALE, O. 282. 2. (Învechit) Care-și trădează țara sau religia; trădător, necredincios. Brîncovene Constantin, Boier vechi, ghiaur hain! ALECSANDRI, P. P. 210. • (Substantivat) Cigala nu era decît un hain, care-și lepădase legea și se turcise. SADOVEANU, N. P. 302. Forme diferite ale cuvantului hain: hain-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru HAIN: HAÍN haină (haini, haine) 1) Care manifestă lipsă de milă; rău la inimă; fără milă; câinos; crud; hapsân. 2) învechit Care și-a călcat legământul dativ [silabe ha-in] /<turc. hăin Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru HAIN: HAÍN, -Ă, haini, -e, adjectiv 1. Rău la inimă, fără milă, crud, hapsân, câinos. 2. (învechit) Trădător, sperjur, necredincios. – Din limba turcă hain. Forme diferite ale cuvantului hain: hain-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru HAIN: HAÍN, -Ă, haini, -e, adjectiv 1. Rău la inimă, fără milă, crud, hapsân, câinos. 2. (învechit) Trădător, sperjur, necredincios. – Din limba turcă hain. Forme diferite ale cuvantului hain: hain-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru hain: haín adjectiv masculin, plural haíni; forme singular haínă, plural haíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru hain: haín adjectiv masculin, plural haíni; forme haínă, plural haíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru HAIN: HAÍN adjectiv verbal trădător. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Hain: Hain ≠ milos, milostiv Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru hain: hain adjectiv verbal TRĂDĂTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'HAIN' HAIMANALELEhăimănălíHAIMANALÎ́CHĂIMĂNÍHainHÁINĂHAINAN 1.hăinárhăinăríe |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL hain Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului hain dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Om hain; se poartă hain. Hainul de Gheorghe! 3. Soartă hain pentru cineva. HAÍN haină haini, haine 1 Care manifestă lipsă de milă; rău la inimă; fără milă; câinos; crud; hapsân. |
GRAMATICA cuvântului hain? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului hain. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul hain poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE hain? Vezi cuvântul hain desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul hain?[ ha-in ] Se pare că cuvântul hain are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL hain |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A semna în alb?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|