eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție granit


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Granit [ gra-nit ]
VEZI SINONIME PENTRU granit PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului granit în mai multe dicționare

Definițiile pentru granit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru granit:
granit, rocă magmatică intrusivă, cu structură faneritică, holocristalină și hipidiomorfă sau alotriomorf-granulară, alcătuită din cuarț, feld- spați alcalini (ortoză, microclin, albit), plagioclaz (oligoclaz) și unul sau mai multe minerit femice (biotit, hornblendă verde, rar piroxeni); concreșterile dintre minerit (pertite, antipertite, mirmekite etc.) sunt foarte răspândite. Variante lipsite de plagioclazi și care au drept minerit femic riebeckitul și/sau egirinul se numesc g. alcaline sau g. alcalifeldspatice. Variante fin cristalizate se numesc microg. și, în lipsa minerit femice, fac trecerea spre → aplite. Textura lor este masivă sau orientată (în g. gnaisice). Din p.d.v. chimic, g. este o rocă suprasaturată acidă și are drept corespondent de supr. riolitul. G. se întâlnesc sub formă de corpuri mari (batolite, lacolite), alături de granodiorite și tonalite, în cadrul unor provincii petrografice calcoalcaline. În România, se întâlnesc numeroase variantă de g. (normale sau alcaline), în cadrul unor corpuri cu alcătuire complexă asociate rocilor sedimentare (în Dobr. și Banat) sau ș. crist. din unitățile carpatice și Dobr.
Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale

GRANIT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT, granituri, substantiv neutru Rocă eruptivă, foarte dură, de structură granuloasă, compusă din feldspat, mică, cuarț etc., întrebuințată de obicei la construcții. Stejari porniți de pe granitul stîncilor se ridică în aer... cu o tărie asemănătoare. BOGZA, C. O. 245. Două ape se împreunau, sonore și zgomotoase, între blocuri vinete de granit. C. PETRESCU, S. 221.
       • figurat Marea forță a lagărului democrat își are izvorul în unitatea de nezdruncinat a țărilor care s-au desprins din lanțul imperialismului

– unitate clădită pe fundamentul de granit al internaționalismului proletar. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2502.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

GRANIT
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANIT, Ragnar Arthur (1900-1991), neurofiziolog suedez. Prof. univ. la Helsinki și Stockholm. Contribuții în domeniul proceselor chimice și fiziologice ale vederii. Lucrări privind reglarea mișcărilor de către sistemul nervos central. Inventator al retinogramei. Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1967) împreună cu H. K. Hartline și Granit Wald.
Forme diferite ale cuvantului granit: ragnar arthur

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

GRANIT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT substantiv neutru rocă magmatică intruzivă, compactă, foarte dură, din șisturi cristaline de feldspat, cuarț și mică, pentru pavaje, ca material de construcții etc. (< limba franceza granit)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

GRANIT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT substantiv neutru Rocă eruptivă foarte dură, formată din șisturi cristaline de feldspat, cuarț, mică și hornblendă. [< limba franceza granit, conform italiana granito, germana Granit].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

GRANIT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT, (2) granituri, substantiv neutru

1. Rocă eruptivă foarte dură, granuloasă, folosită în construcții.

2. Varietate dintr-o astfel de rocă.

– Din limba franceza granite.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

GRANIT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT granituri n. Rocă eruptivă, granuloasă, foarte dură, întrebuințată, în special, în construcții. * De granit foarte trainic. /<fr. granit
Forme diferite ale cuvantului granit: granituri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

granit
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru granit:
granit n.

1. piatră foarte tare compusă din feldspat, cvarț și mică;

2. figurat desbrăcați viața de haina-i de granit EM.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GRANIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GRANIT:
GRANÍT, granituri, substantiv neutru Rocă eruptivă foarte dură, granuloasă, întrebuințată la construcții.

– Din limba franceza granite.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

granit
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru granit:
granít substantiv neutru; (varietăți) plural graníturi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

granit
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru granit:
granít substantiv neutru, plural graníturi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'GRANIT'
GRĂNICERIGRĂNICEȘTIGRANICUSgraniférgranítGRÁNIȚĂgranitélăgraníticgranitizáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL granit
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului granit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
GRANÍT granituri n.
* De granit foarte trainic.

GRAMATICA cuvântului granit?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului granit.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul granit poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul granit sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul granit are forma: graníturi
VEZI PLURALUL pentru granit la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE granit?
Vezi cuvântul granit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul granit?
[ gra-nit ]
Se pare că cuvântul granit are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma bonetă frigiană?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
control al nașterilor, practicat voluntar de un cuplu familial
doctrină după care experiența senzorială reprezintă calea de acces directă a subiectului la lucrurile lumii exterioare
un fel de căciuliță de lână cu vârful îndoit înainte, devenită în timpul revoluției franceze 1789-1794 simbol al libertății
parte a vocabularului care nu este folosită în mod curent
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app