|
Grad [ grad ] VEZI SINONIME PENTRU grad PE ESINONIME.COM definiția cuvântului grad în mai multe dicționareDefinițiile pentru grad din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD (< limba franceza , latina) substantiv neutru 1. Unitate de măsură a unor mărimi fizice în cadrul anumitor sisteme sau scări de reperare (ex. grad areometric). • Grad termometric = unitate de măsură pentru temperatură. Reprezintă un interval de temperatură egal cu o unitate fracțiune dintr-un interval fundamental, definit între două temperaturi de referință: grad Kelvin (simbol: K), egal cu fracțiunea 1/273,16 din intervalul de temperatură cuprins între zero absolut (0 K) și punctul triplu al apei (173,16 K); grad Celsius (simbol: °C), egal cu gradul Kelvin; grad Fahrenheit (simbol: °F), egal cu 0,555 K; grad Réaumur (simbol: °R), egal cu 1,25 K. vezi temperatură. 2. Unitate de măsură a unghiurilor. vezi centezimal, sexagesimal. 3. Grad de libertate = fiecare dintre parametrii independenți care caracterizează posibilitățile de mișcare ale unui sistem mecanic. 4. (matematică) Gradul unui monom = a) (în raport cu o mărime literală) exponentul literei respective; b) (în raport cu două sau mai multe mărimi literale) suma exponenților acestor litere. • Gradul unui polinom = cel mai mare dintre gradele monoamelor care îl alcătuiesc. 5. Diviziunea a unei scări de reperare în cadrul unui anumit sistem de măsuri al unor mărimi (ex. grad areometric, grad de duritate etc.). 6. Valoare relativă a unei mărimi în raport cu o valoare de referință. • Grad alcoolic = proporția de alcool absolut, exprimată în procente, dintr-o băutură sau soluție alcoolică; exprimă tăria alcoolică a acesteia. 7. Criteriu de apreciere calitativă a unor produse sau a proceselor executate de anumite mașini, instalații etc. (ex. grad de umplere, grad de îndesare etc.). 8. (georgrafic) Grad de latitudine = unitate de măsură a latitudinii, egală cu un grad sexagesimal, corespunzând unei lungimi medii de 111,05 km. Grad de longitudine = unitate de măsură a longitudinii, egală cu un grad sexagesimal, corespunzând unei lungimi care variază, în funcție, de latitudine, de la Ecuator (111,3 km) spre poli (0 km). 9. Grad de seismicitate vezi seismic, scară grad. 10. (lingvistică) Grad de comparație = formă pe care o iau adjectivul și unele adverbe pentru a arăta măsura în care un substantiv sau un verb determinat de acestea posedă caracteristica exprimată prin adjectivul sau adverbul respectiv. 11. Treaptă, nivel, stadiu (al unei situații, stări etc.). • Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude; se calculează după numărul nașterilor ce despart două rude în linie dreaptă (ascendentă sau descendentă), respectiv după numărul nașterilor de la fiecare rudă până la cel mai apropiat descendent comun, însumate. • locuțiune În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav. 12. Treaptă în ierarhia administrativă, corespunzătoare unei anumite funcții. • Grad militar = fiecare dintre treptele ierarhiei militare. În armata României, grad m. sunt: soldat, pentru soldați; fruntaș, caporal și sergent pentru gradați; sergent major, plutonier, plutonier major și plutonier adjutant pentru subofițeri; maistru militar clasa a IV-a, maistru militar clasa a III-a, maistru militar clasa a II-a, maistru militar clasa I și maistru militar principal pentru maiștri militari; sublocotenent, locotenent și căpitan (căpitan-locotenent la marina militară) pentru ofițeri inferiori; maior, locotenent-colonel, colonel (respectiv căpitan de rangul III, căpitan de rangul II și căpitan de rangul I la marina militară) pentru ofițerii superiori; general de brigadă, general de divizie (respectiv contra-amiral, viceamiral, amiral la marina militară), general de corp de armată pentru generali și amirali, mareșal al României. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD, grade, substantiv neutru I. 1. Unitate de măsură a anumitor mărimi variabile (temperatură, unghi, densitate etc.). • Grad centesimal = grad obținut prin împărțirea unui unghi drept în o sută de părți egale. Grad sexagesimal = grad obținut prin împărțirea unui unghi drept în nouăzeci de părți egale. (geografie) Grad de latitudine = unitate de măsură a latitudinii, corespunzînd cu a 360-a parte dintr-un meridian terestru. Grad de longitudine = unitate de măsură a longitudinii, corespunzînd cu a 360-a parte dintr-o paralelă terestră. 2. Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau al unui polinom sau (la ecuațiile cu mai multe necunoscute) maximul sumei exponenților necunoscutelor în unul din termenii ecuației. • Ecuație de gradul întîi, de gradul al doilea etc. = ecuație în care puterea maximă la care figurează necunoscuta este puterea întîi, puterea a doua etc. 3. Raport între valoarea unor mărimi și unitatea lor de măsură. • Grad alcoolic = fiecare din procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. II. 1. (Urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prepoziție «de») Treaptă, nivel (într-o serie de stări, situații, aspecte ale unui obiect). Grad de precizie. Grad de exactitate. Grad de finețe. Grad de calificare. ▭ Activitatea și inițiativa comunistului în înfăptuirea politicii partidului sînt în măsură considerabilă determinate de gradul său de conștiință, de pregătirea sa teoretică-ideologică. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2845. Dreptatea e cel dintîi grad al desăvîrșirei. BĂLCESCU, O. I 348. • Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude. Grad de comparație vezi comparație. Gradul comparativ vezi comparativ. Gradul superlativ vezi superlativ. • Locuţiune adverbiala În cel mai mare (sau mai înalt) grad sau în gradul cel mai mare (sau mai înalt) = cît se poate de mult, maximum, la culme. Însușirea de a se transpune în alții, în cît mai diverși, și de a-i realiza conform naturii lor și conform cu felul lor de a se exprima, France o are în gradul cel mai înalt. IBRĂILEANU, S. 274. Iar altul, ce e gata de sfadă-n orice ceas... Adese nu își cruță chiar însăși a sa viață, Voind a face răul în cel mai mare grad. NEGRUZZI, S. II 226. În cel mai mic grad sau în gradul cel mai mic = cît se poate de puțin, la minimum. În ultimul grad = în stadiul, în faza cea mai avansată, la un stadiu extrem. 2. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituții, a unor dispoziții etc. Instanțe judecătorești de orice grad. Grade de pedepse. ♦ Locul pe care îl ocupă cineva în ierarhia instituției din care face parte ( vezi rang, titlu); a) fiecare dintre treptele ierarhiei militare; (concretizat, popular) persoană care deține un anumit grad în ierarhia militară. Grade inferioare. Grade superioare. Grad de maior. Grad de colonel. ▭ Coridorul era ocupat numai de ofițeri de toate gradele. REBREANU, P. S. 123; b) fiecare dintre treptele ierarhiei corpului didactic universitar. Grade universitare. ▭ Se înființează pe data prezentului decret următoarele grade didactice superioare: asistent, conferențiar și profesor de învățămînt superior. B. O. 1953, 2; c) fiecare dintre treptele ierarhiei diplomatice. – plural și: (învechit) graduri (ODOBESCU, S. II 254). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD, grade, substantiv neutru 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper. Grad centezimal. Grad de latitudine. • Grad de libertate = indice care arată posibilitățile de mișcare ale (elementelor) unui sistem mecanic. 2. (matematică) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom. • Ecuație de gradul întâi (sau al doilea etc.) = ecuație a cărei necunoscută e la puterea întâi (sau a doua etc.). 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper, de măsură. 4. Valoare a unei mărimi, considerată în raport cu o valoare de referință. • Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic, o însușire a unui material etc. 6. (În sintagma) Grad de comparație vezi comparație. 7. (Urmat de determinări) Treaptă, nivel, stadiu (într-un proces, într-o situație etc. dată). • Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude. • Locuţiune adverbiala În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav. 8. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituții; fiecare dintre treptele ierarhiei unor funcții; prin extensie loc pe care îl ocupă cineva în ierarhia unor funcții; persoană care ocupă o anumită funcție în această ierarhie. – Din limba franceza grade, latina gradus, germana Grad. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD, grade, substantiv neutru 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi (variabile), în cadrul unor sisteme sau scări de reper. Grad centezimal. Grad de latitudine. • Grad de libertate = indice care arată posibilitățile de mișcare ale (elementelor) unui sistem mecanic. 2. (matematică) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom. • Ecuație de gradul întâi (sau al doilea etc.) = ecuație a cărei necunoscută e la puterea întâi (sau a doua etc.). 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper, de măsură. 4. Valoare a unei mărimi, considerată în raport cu o valoare de referință. • Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic, o însușire a unui material etc. 6. (În sintagma) Grad de comparație vezi comparație. 7. (Urmat de determinări) Treaptă, nivel, stadiu (într-un proces, într-o situație etc. dată). • Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude. • Locuţiune adverbiala În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav. 8. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor instituții; fiecare dintre treptele ierarhiei unor funcții; prin extensie loc pe care îl ocupă cineva în ierarhia unor funcții; persoană care ocupă o anumită funcție în această ierarhie. – Din limba franceza grade, latina gradus, germana Grad. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD grade n. 1) Unitate de măsură a mai multor mărimi fizice variabile (temperatură, densitate, presiune etc.). * grad de comparație categorie gramaticală specifică pentru adjectiv și adverb având trei aspecte: pozitiv, comparativ și superlativ. * grad de rudenie raport de apropiere între rude. 2) Unitate de măsură a unghiurilor, a longitudinii și a latitudinii. 3) Diviziune pe scara unui instrument de măsură; gradație. 4) (la expresiile algebrice) Maxim al sumei exponenților necunoscutelor unui termen. gradul unui monom. • Ecuație de gradul întâi (sau doi) ecuație a cărei necunoscută este la puterea întâi (sau a doua). 5) figurat Treaptă de dezvoltare a ceva; măsură în care se manifestă evoluția unui lucru; nivel. grad de cultură. • În cel mai mare grad la maximum. În cel mai mic grad la minimum. 6) Treaptă într-o ierarhie. Diplomă de gradul I. grad de căpitan. 7) Etapă în evoluția unui proces; treaptă. 8) Calificare dobândită într-un domeniu de activitate; titlu. grad științific. /<fr. grade, latina gradus Forme diferite ale cuvantului grad: grade Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD substantiv neutru (< latina gradus, conform limba franceza grade, italiana grada, germana Grad): 1. unitate de măsură a însușirilor exprimate de adjective și a caracteristicilor exprimate de adverbe. • grad de comparație: formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire (în raport cu un alt obiect sau cu el însuși, într-o altă împrejurare). În limba română există trei g. de comparație ale adjectivelor și adverbelor: pozitivul, comparativul și superlativul ( vezi fiecare dintre aceste noțiuni). 2. unitate de apreciere a poziției pe care o are relația de subordonare în cadrul frazei, raportată atât la locul propoziției subordonate, cât și la calitatea propoziției regente. Din acest punct de vedere, există subordonate de gradul I (cele care depind direct de o regentă principală) și subordonate de gradul II (cele care depind direct de o regentă subordonată). Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD1 substantiv neutru 1. unitate de măsură pentru diverse mărimi variabile (temperatură, presiune etc.). 2. unitate de măsură a unghiurilor, a 360-a parte dintr-un cerc. 3. (matematică) exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. 4. etalon, criteriu de apreciere. 5. treaptă, nivel, stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. • loc ocupat de cineva în ierarhia instituției căreia îi aparține. 6. (chimie) valoare a mai multor mărimi considerate în raport cu o valoare de referință. ♦ grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși într-o altă împrejurare. (< limba franceza grade, latina gradus, germana Grad) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD substantiv neutru I. 1. Unitate de măsură a anumitor mărimi variabile (temperatură, presiune etc.). 2. Unitate de măsură a unghiurilor, reprezentând a 360-a parte dintr-un cerc. • Grad centezimal = grad care reprezintă a suta parte dintr-un unghi drept. 3. (matematică) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuații sau maximul sumei exponenților necunoscutelor. II. Treaptă, nivel; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♦ Loc ocupat de cineva în ierarhia instituției căreia îi aparține. • Grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu alt obiect sau cu el însuși (în alte împrejurări). [plural -de, -duri. / < latina gradus, conform limba franceza grade, italiana grado, germana Grad]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru grad: *grad n., plural e, vechĭ urĭ (latina gradus, pas, treaptă, despre gradior, gressus sum, pășesc. vezi a-gresiune, congres, digit-grad. Diviziune de barometru, termometru orĭ circumferență: termometru arată +10° (10 grade de căldură), un unghĭ de 45 de grade. Nume dat diferitelor sunete ale gameĭ. figurat Apropiere saŭ depărtare între rude: veriĭ primarĭ îs între eĭ rude de al patrulea grad. Treaptă ĭerarhică orĭ socială: doctoratu e ultimu grad universitar, bogatu ocupă un grad social maĭ înalt de cît săracu. gramatică Gradele comparațiuniĭ, pozitivu, comparativu și superlativu: bun. maĭ bun, cel maĭ (saŭ foarte) bun. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru grad: grad n. 1. fiecare din diviziunile unui instrument gradat: gradele barometrului; 2. fiecare din cele 365 părți ale unei circumferințe: unghiu de 45 grade; 3. nume dat diferitelor sonuri ale gamei; 4. proximitate sau depărtare: grad de rudenie; figurat înalt grad de inteligență; 5. fiecare din treptele unei ierarhii: gradele universitare sunt examenul de absolvire, licența, doctoratul; 6. gramatică grade de comparațiune, pozitivul, comparativul și superlativul. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GRAD: GRAD s. 1. (prin Transilvania) ștric. (grad alcoolic.) 2. nivel, stadiu, treaptă. (grad de dezvoltare.) 3. funcție, rang, (învechit) ridicare. (Are grad de director.) 4. poziție, rang, situație, treaptă, (învechit) stepenă. (grad cel mai înalt în ierarhia socială.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru grad: grad (gráde), substantiv neutru – Nume dat unor unități de măsură de mărimi variabile. în franceză grade. – derivat (din limba franceza ) grada, verb; gradat, substantiv masculin (soldat, gradat, caporal); gradați(un)e, substantiv feminin (acțiunea de a grada); degrada, verb; degradant, adjectiv Forme diferite ale cuvantului grad: gráde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru grad: grad substantiv neutru, plural gráde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru grad: grad substantiv neutru, plural gráde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'GRAD' gracílgracilisGRACILITÁTEGRACIÓSOGRADGRADÁGrăd/anGRADÁREGRADÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL grad Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului grad dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii De seismicitate vezi seismic, scară grad. GRAD grade n. * grad de comparație categorie gramaticală specifică pentru adjectiv și adverb având trei aspecte: pozitiv, comparativ și superlativ. * grad de rudenie raport de apropiere între rude. Gradul unui monom. • Ecuație de gradul întâi sau doi ecuație a cărei necunoscută este la puterea întâi sau a doua. Grad de cultură. • În cel mai mare grad la maximum. În cel mai mic grad la minimum. Diplomă de gradul I. Grad de căpitan. Grad științific. • grad de comparație: formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși, într-o altă împrejurare. Grad alcoolic. Grad de dezvoltare. Are grad de director. Grad cel mai înalt în ierarhia socială. Grad alcoolic. |
GRAMATICA cuvântului grad? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului grad. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul grad poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE grad? Vezi cuvântul grad desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul grad?[ grad ] Se pare că cuvântul grad are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL grad Inţelegi mai uşor cuvântul grad dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeTermometric = unitate de măsură pentru temperatură De libertate = fiecare dintre parametrii independenți care caracterizează posibilitățile de mișcare ale unui sistem mecanic Matematică Gradul unui monom = a în raport cu o mărime literală exponentul literei respective; b în raport cu două sau mai multe mărimi literale suma exponenților acestor litere Gradul unui polinom = cel mai mare dintre gradele monoamelor care îl alcătuiesc Alcoolic = proporția de alcool absolut, exprimată în procente, dintr-o băutură sau soluție alcoolică; exprimă tăria alcoolică a acesteia De latitudine = unitate de măsură a latitudinii, egală cu un g De longitudine = unitate de măsură a longitudinii, egală cu un g De comparație = formă pe care o iau adjectivul și unele adverbe pentru a arăta măsura în care un substantiv sau un verb determinat de acestea posedă caracteristica exprimată prin adjectivul sau adverbul respectiv De rudenie = raportul de apropiere între rude; se calculează după numărul nașterilor ce despart două rude în linie dreaptă ascendentă sau descendentă, respectiv după numărul nașterilor de la fiecare rudă până la cel mai apropiat descendent comun, însumate locuțiune În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav Militar = fiecare dintre treptele ierarhiei militare Grad centesimal = grad obținut prin împărțirea unui unghi drept în o sută de părți egale Grad sexagesimal = grad obținut prin împărțirea unui unghi drept în nouăzeci de părți egale Geografie Grad de latitudine = unitate de măsură a latitudinii, corespunzînd cu a 360-a parte dintr-un meridian terestru Grad de longitudine = unitate de măsură a longitudinii, corespunzînd cu a 360-a parte dintr-o paralelă terestră = ecuație în care puterea maximă la care figurează necunoscuta este puterea întîi, puterea a doua etc Grad alcoolic = fiecare din procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude Locuţiune adverbiala În cel mai mare sau mai înalt grad sau în gradul cel mai mare sau mai înalt = cît se poate de mult, maximum, la culme În cel mai mic grad sau în gradul cel mai mic = cît se poate de puțin, la minimum În ultimul grad = în stadiul, în faza cea mai avansată, la un stadiu extrem Grad de libertate = indice care arată posibilitățile de mișcare ale elementelor unui sistem mecanic = ecuație a cărei necunoscută e la puterea întâi sau a doua etc Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude Locuţiune adverbiala În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav Grad de libertate = indice care arată posibilitățile de mișcare ale elementelor unui sistem mecanic = ecuație a cărei necunoscută e la puterea întâi sau a doua etc Grad alcoolic = fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic Grad de rudenie = raportul de apropiere între rude Locuţiune adverbiala În ultimul grad = în stadiul cel mai avansat, cel mai grav ♦ grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu un alt obiect sau cu el însuși într-o altă împrejurare Grad centezimal = grad care reprezintă a suta parte dintr-un unghi drept Grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arăta măsura în care un obiect prezintă o însușire în raport cu alt obiect sau cu el însuși în alte împrejurări |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL grad |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i da de cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|