 | as |
|
| Grabnic [ grab-nic ] VEZI SINONIME PENTRU grabnic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului grabnic în mai multe dicționareDefinițiile pentru grabnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRÁBNIC2, -Ă, grabnici, -e, adjectiv 1. Grăbit, iute. Caii fugeau în trap grabnic pe șoseaua vînătă. SADOVEANU, O. III 74. Cu grabnicele sărituri A sprintenei lăcuste Apare-un cal la cotituri. COȘBUC, P. I 195. Critică și sfă- tuiește Cleandru p-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celalalt drept nu mai șede. NEGRUZZI, S. II 303. • Moarte grabnică = moarte năprasnică. Expresia: Însănătoșire grabnică! formulă de urare pentru un om bolnav. • (Substantivat) Pe podele-ngenunchea, Mînele împletecea Și turcilor le grăia: Turcilor, Grabnicilor, Prea tare nu vă grăbiți. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 494. ♦ (Despre ape) Care curge repede. Îmi aduc aminte cum acum cîțiva ani m-am oprit la o mănăstire veche, lîngă un rîu limpede și grabnic. SADOVEANU, O. VI 527. 2. Urgent. Tînărul îi ceru să intervie pentru eliberarea grabnică a învățătorului. REBREANU, R. II 13. Iaca un răvaș de la Ieș... Cică-i grabnic. ALECSANDRI, T. I 178. Forme diferite ale cuvantului grabnic: grabnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRABNIC adjectiv, adverb 1. adjectiv grăbit, iute, întins, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (învechit și popular) silit, silnic, (învechit) pripitor. (Un mers grabnic.) 2. adverb iute, rapid, repede, tare. (Alerga cînd mai grabnic, cînd mai încet.) 3. adverb imediat, iute, îndată, rapid, repede, urgent, (prin Transilvania) pripește. (Vino grabnic să vezi.) 4. adverb curînd, devreme, fuga, imediat, iute, îndată, neîntîrziat, numaidecit, rapid, repede, (rar) tudila, (popular) degrabă, momentan, (învechit și regional) nepristan, numai, (regional) mintenaș, minteni, (învechit) peșin, techer-mecher. (Să te întorci grabnic!) 5. adjectiv, adverb imediat, neîntîrziat, operativ, prompt, rapid. (O intervenție grabnic; a intervenit grabnic.) 6. adjectiv presant, urgent, (Transilvania) sorgoș. (Treburi grabnic îl cheamă în provincie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRÁBNIC1 adverb În grabă, în pripă, iute. Puse mîna stîngă pe spadă și cu dreapta își pipăi și-și îndreptă grabnic gulerul. SADOVEANU, O. VII 90. Moș Nichifor... grabnic a și alergat la schitul Vovidenia. CREANGĂ, P. 110. Pus-ai toate la cale? întrebă el, viind grabnic cătră armașul său. NEGRUZZI, S. I 148. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRÁBNIC, -Ă, grabnici, -ce, adjectiv (Adesea adverbial) Care se grăbește, care arată grabă; care se întâmplă repede, pe neașteptate; care nu poate aștepta, nu poate întârzia, care trebuie făcut fără întârziere. Mers grabnic. Moarte grabnică. Treabă grabnică. – Grabă + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului grabnic: grabnic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRÁBNIC, -Ă, grabnici, -ce, adjectiv (Adesea adverbial) Care se grăbește, care arată grabă; care se întâmplă repede, pe neașteptate; care nu poate aștepta, nu poate întârzia, care trebuie făcut fără întârziere. Mers grabnic. Moarte grabnică. Treabă grabnică. – Grabă + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului grabnic: grabnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GRABNIC: GRÁBNIC grabniccă (grabnicci, grabnicce) și adverbial 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește grabă; cu grabă. 2) Care trebuie realizat cât mai degrabă; de neamânat; urgent. /grabă + sufix grabnicnic Forme diferite ale cuvantului grabnic: grabniccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru grabnic: grábnic, -ă adjectiv (despre grabă). Urgent, care nu sufere întîrziere: afacere grabnică. Subit, năprasnic: moarte grabnică. adverb În grabă: vino grabnic. – Și gramnic (Muntenia est). Forme diferite ale cuvantului grabnic: grabnic-ă grabnic-óz grabnicghĭ Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru grabnic: grábnic adjectiv masculin, plural grábnici; forme singular grábnică, plural grábnice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru grabnic: grábnic adjectiv masculin, plural grábnici; forme grábnică, plural grábnice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru grabnic: grabnic a. care se prea grăbește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Grabnic: Grabnic ≠ încet Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'GRABNIC' Grăbin/aGrăbireGrăbitGRĂBIȚÉLGrabnicGRACCHUSGraceagracílgracilis |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Grabnic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului grabnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un mers grabnic. Alerga cînd mai grabnic, cînd mai încet. Vino grabnic să vezi. Să te întorci grabnic! 5. O intervenție grabnic; a intervenit grabnic. Treburi grabnic îl cheamă în provincie. GRÁBNIC grabniccă grabnicci, grabnicce și adverbial 1 despre persoane și despre manifestările lor Care vădește grabă; cu grabă. /grabă + sufix grabnicnic. |
GRAMATICA cuvântului Grabnic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului grabnic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Grabnic poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE grabnic? Vezi cuvântul grabnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul grabnic?[ grab-nic ] Se pare că cuvântul grabnic are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Grabnic Inţelegi mai uşor cuvântul grabnic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Moarte grabnică = moarte năprasnică |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Grabnic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma plantă vasculară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
