 | as |
|
| Glumeţ [ glu-meţ ] VEZI SINONIME PENTRU glumeţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului glumet în mai multe dicționareDefinițiile pentru glumet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GLUMEȚ: GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, adjectiv 1. Care provoacă rîsul, plin de haz, de duh; hazliu. Grigore vorbea despre nevastă-sa pe un ton glumeț. REBREANU, R. I 58. Nu zîmbea... la poveștile bătrîne și glumețe ale ostașilor. EMINESCU, N. 3. • (Adverbial) Vasca vorbea fără grijă și glumeț ca totdeauna. SADOVEANU, O. VII 36. ♦ figurat Vesel, vioi. Una din acele fanfare vînătorești, al căror ritm iute și chiar glumeț pare că se îngînă cu vibrațiunile melancolice și prelungite ale instrumentului ce le produce. ODOBESCU, S. III 96. 2. (Despre oameni) Care face multe glume, care glumește des, căruia îi place să glumească; vesel, poznaș, șugubăț. De glumeț, glumeț era moș Nichifor, nu-i vorbă. CREANGĂ, P. 111. Forme diferite ale cuvantului glumet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GLUMEȚ: GLUMEȚ adjectiv hazliu, poznaș, vesel, (popular și fam.) ghiduș, hîtru, mehenghi, mucalit, ștrengar, șugubăț, (învechit și regional) șăgaci, (regional, mai ales în Moldova) șăgalnic, (regional) pozneț, snovos, (Moldova) chisnovat, (Olt.) potcaș, (prin Moldova) prujalnic, prujitor, (prin Olt.) snovelnic, (prin Transilvania) șăncăleț, șăncălos, șodoman, (prin Transilvania și Olt.) șodos, (prin Transilvania) șolomeț, (prin Bucovina și Moldova) șotelnic, (Bucovina) șotios, (Moldova) tămășalnic, (prin Olt.) zgondos, (învechit) poznatec, poznit, zefliu. (E un om tare glumet!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GLUMEȚ: GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, adjectiv (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaș, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din limba bulgară glumec. Forme diferite ale cuvantului glumet: -eÁȚĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GLUMEȚ: GLUMÉȚ, -EÁȚĂ, glumeți, -e, adjectiv (Despre oameni) Care face multe glume, căruia îi place să facă glume; vesel, poznaș, hâtru. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor, întâmplări, glume etc.) Care provoacă râsul; hazliu. – Din limba bulgară glumec. Forme diferite ale cuvantului glumet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru glumeț: gluméț, -eáță substantiv și adjectiv, plural ețĭ, ețe (vechea slavă glumĭcĭ, limba bulgară glumec). Care glumește, te face să rîzĭ: om glumeț, lume glumeață. Neserios, farsor: acest om e un glumeț. Forme diferite ale cuvantului glumet: -eáță ghemo Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GLUMEȚ: GLUMÉȚ glumeteáță (glumetéți, glumetéțe) Care spune sau face glume; bun de glume. /<bulg. glumec Forme diferite ale cuvantului glumet: eáță Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru glumeț: gluméț adjectiv masculin, plural gluméți; forme singular glumeáță, plural gluméțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru glumeț: glumeț, glumeți substantiv masculin (eufem.) bolnav psihic, nebun, smintit. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru glumeț: gluméț adjectiv masculin, plural gluméți; forme glumeáță, plural gluméțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru glumeț: glumeț a. și m. care face să râză. [slava GLUMĬȚĬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Glumeț: Glumeț ≠ serios Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'GLUMET' Glumăglumacéu, -éeglumélăgluméscGlumețGLUMÍglumiférglumiflórăglumiflóre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Glumeț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului glumeț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E un om tare glumeț!. E un om tare glumeț!. GLUMÉȚ glumețeáță glumețéți, glumețéțe Care spune sau face glume; bun de glume. |
GRAMATICA cuvântului Glumeț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului glumeț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Glumeț poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE glumeţ? Vezi cuvântul glumeţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul glumeţ?[ glu-meţ ] Se pare că cuvântul glumeţ are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Glumeț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bune oficii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
