eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție gloata


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Gloată [ gloa-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU gloată PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului gloata în mai multe dicționare

Definițiile pentru gloata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOÁTĂ, gloate, substantiv feminin

1. Mulțime, grămadă de oameni strînși la un locuțiune Gloata de țărani amuțea pe măsură ce glasul lui se înăsprea și biciuia. REBREANU, R. II 194. Tot vine, tot înoată, Dar deodată cu ochii vii, Stă pe loc

– să mi te ții! Colo, zgomotoasă gloată de copii. COȘBUC, P. I 225. Abia apucă a se coborî din trăsură, și gloata curioșilor încongiură pre postilon. NEGRUZZI, S. I 197. Huietul se făcuse așa de mare încît socotii că toată cîrciuma era cuprinsă de gloată. RUSSO, O. 149.
       • (În comparații și metafore) Romînii, uzi la piele, flămînzi, lipsiți de foc, În șanțul lor, sub arme, stau gloată la un locuțiune ALECSANDRI, P. A. 212.

2. Ceată înarmată. Armata țării sta ascunsă în păduri ferindu-se d-a se măsura în bătălie generală cu gloatele verb reflexiv:ăjmașilor. BĂLCESCU, O. I 27.
♦ (Învechit) Unitate de ostași pedeștri, recrutați de către boieri din țărănime. Pe lîngă puști și curteni, voievodul mai are și contingente auxiliare: unele care se cheamă «gloate»

– adică mișeii de rînd care vin cu arme primitive și care se dovedesc înfricoșători cînd dușmanul e biruit. SADOVEANU, forme J. 738. La trebuință se făcea ridicarea gloatelor, după cum istoria ne-o arată în multe cazuri. BĂLCESCU, O. I 117.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

GLOATĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOATĂ substantiv, adverb

1. substantiv bandă, buluc, ceată, cîrd, droaie, grămadă, grup, mulțime, pîlc, stol, (popular) crilă, liotă, (regional) canara, ciurdă, mișină, (Olt. și Transilvania) ciopor, (Olt. și Banat) clapie, (învechit) cin, tacîm. (O gloata de copii.)

2. adverb buluc, droaie, grămadă, valvîrtej. (S-au repezit gloata spre el.)

3. substantiv (mai ales în limbajul claselor exploatatoare) mulțime, norod, plebe, popor, prostime, vulg, (învechit și regional) poporime, (învechit) calabalîc.

4. substantiv (deprindere) adunătură, strînsură, șleahtă, (Banat) zbor. (Nu e decît o gloata de neisprăviți.)

5. substantiv (termen militar) (învechit) holotă, tabără. (Pedestrimea rurală se numea în trecut și gloata.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

GLOATĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOÁTĂ, gloate, substantiv feminin

1. Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură.

2. (În Evul Mediu) Masa poporului, compusă mai ales din țărani aserviți și din orășenimea săracă și mijlocie.

3. (În Evul Mediu) Unitate de infanterie alcătuită din țărani.

– Din limba slavă (veche) glota.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

gloată
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru gloată:
gloátă (oa dift.) forme, plural e (vechea slavă limba bulgară glota, gloată, poloneză golota, holota. vezi holotă). Companie. (Vechĭ). Mulțime, popor, lume multă: gloata privea la paradă ( vezi poĭadă). Trupe compuse din oamenĭ între 36 și 46 de anĭ și care-s chemațĭ la mare nevoĭe a țăriĭ ( vezi milițiĭ).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

gloată
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru gloată:
gloată forme

1. mulțime, droaie: o gloată de oameni, de copii;

2. massa poporului, plebe: oameni de gloată;

3. od. plural milițieni: armata se împărția în vechime în curteni, slujitori și gloate;

4. plural popular copiii unei familii. [slava GLOTA].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

GLOATĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOÁTĂ gloatae forme

1) Mulțime mare de oameni, strânși într-un loc, în dezordine.

2) Totalitate a oamenilor simpli; prostime.

3) (în Moldova și în Muntenia medievală) Ceată de pedestrași, formată din țărani. /<sl. glota
Forme diferite ale cuvantului gloata: gloatae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

GLOATĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOÁTĂ, gloate, substantiv feminin

1. (depreciativ) Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură.

2. (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din țărani.

– Din limba slavă (veche) glota.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

gloată
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gloată:
gloátă (mulțime) substantiv feminin, genitiv dativ articulat gloátei; plural gloáte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

gloată
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gloată:
gloátă substantiv feminin, genitiv dativ articulat gloátei; plural gloáte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

GLOATĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru GLOATĂ:
GLOÁTĂ substantiv verbal colectivitate, masă, mulțime.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

gloată
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru gloată:
gloată substantiv verbal COLECTIVITATE. MASĂ. MULȚIME.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'GLOATA'
gloángloaníGLOÁNȚĂgloanțeGLOÁTĂGLOBGlobalglobalísmglobalíst

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL gloată
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului gloată dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O gloată de copii.
S-au repezit gloată spre el.
Nu e decît o gloată de neisprăviți.
Pedestrimea rurală se numea în trecut și gloată.
Ce s-a strâns atâta gloată? 4.
Nu e decât o gloată de neisprăviți.
Pedestrimea rurală se numea în trecut și gloată.
GLOÁTĂ gloatăe forme 1 Mulțime mare de oameni, strânși într-un loc, în dezordine.

GRAMATICA cuvântului gloată?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului gloată.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul gloată poate fi: substantiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul gloată sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul gloată are forma: gloáte
VEZI PLURALUL pentru gloată la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE gloată?
Vezi cuvântul gloată desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul gloată?
[ gloa-tă ]
Se pare că cuvântul gloată are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL gloată

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Pe toți într-o ciorbă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a a se simți foarte rușinat; b a rămâne uimit, a fi surprins de ceva
a se trezi din leșin
a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seamă de valoarea, situația etc
totalitatea proceselor prin care se introduce în sânge oxigenul și se elimină bioxidul de carbon
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app