|
Gîdila [ gî-di-la ] VEZI SINONIME PENTRU gîdila PE ESINONIME.COM definiția cuvântului gidila în mai multe dicționareDefinițiile pentru gidila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru gîdila: gîdilá (gấdil, gâdilát), verb – 1. A produce, prin atingeri ușoare, o senzație care provoacă rîs. – 2. A măguli, a peria. – Variante gîdili, ghidili. Mr. gádil, gădilare. limba turcă gidiklanmak, de unde limba neogreacă (și Brusa) γιδιλίζω (Danguitsis 145), limba bulgară gădeličkam, albaneză guduljis. S-au propus mai multe explicații: din dacică (Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 110); din latina catulῑre (Diez, II, 253); din limba bulgară gădeličkam (Cihac, II, 111; Berneker 367; Skok 68; DAR); din limba bulgară dridel (Conev 90); în legătură cu albaneză (Philippide, II, 714; conform Meyer 133); din latina *gatellāre (Pascu, I, 91), sau cattellāre (Tiktin); sau anterior indoeurop. (Lahovary 330). derivat gîdeluș (variantă gîdiluș), substantiv neutru (joc de copii); gîdileală (variantă gîdilătură), substantiv feminin (acțiunea de a gîdila); gîdilici substantiv neutru (faptul de a gîdila); gîdilici, substantiv masculin (argotic, bărbier indolent); gîdilicios, adjectiv (care se gîdilă). După Murnu, Lehnwörter, 25, limba neogreacă γϰουντουλῶ ar proveni din limba română Forme diferite ale cuvantului gidila: gấdil gâdil Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GÎDILA: GÎDILÁ, gî́dil, verb I. tranzitiv 1. A atinge ușor cu vîrful degetelor anumite părți ale corpului, provocînd o senzație particulară, de obicei însoțită de rîs. Trag de cozi cîte-o răchită, gîdil mînjii subt bărbie. LESNEA, A. 141. Își înecă vorbele din urmă într-un rîs artificial, din gît, ca și cum l-ar fi gîdilat cineva. VLAHUȚĂ, O. A. III 59. ♦ reflexiv A fi sensibil la atingeri de felul descris mai sus, a nu suporta senzația provocată de ele. 2. A excita în mod plăcut. Mirosul de friptură îmi gîdila nările, iar gura îmi lăsa apă. BART, E. 279. – Variante: gîdelí (NEGRUZZI, la TDRG), gîdilí (ALECSANDRI, T. I 337) verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'GIDILA' GICOVANGÎ́DEGÎDELÍgî́dilGÎDILÁGÎDILÁREGÎDILATgîdilătúrăgîdileálă |
GRAMATICA cuvântului GÎDILA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului gîdila. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul GÎDILA poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE gîdila? Vezi cuvântul gîdila desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul gîdila?[ gî-di-la ] Se pare că cuvântul gîdila are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Stomac încărcat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|