 | as |
|
| Gaz [ gaz ] VEZI SINONIME PENTRU gaz PE ESINONIME.COM definiția cuvântului gaz în mai multe dicționareDefinițiile pentru gaz din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ2, gaze, substantiv neutru 1. Nume generic dat acelor corpuri fluide care, din cauza coeziunii moleculare foarte slabe, iau forma și ocupă volumul oricărui recipient în care sînt introduse. Gaz inflamabil. Gaze de mină. ▭ Gazele nu au nici o coeziune și sînt foarte compresibile. CARAFOLI-OROVEANU, M. forme I 10. • Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte; se transportă prin conducte și se întrebuințează la încălzit și la iluminat. O casă de București... cu un felinar de gaz aerian la trotuar. BASSARABESCU, vezi 127. Gaz lichefiat = gaz obținut în rafinăriile de petrol și păstrat în stare lichidă în butelii de presiune; se întrebuințează ca combustibil casnic. vezi aragaz. Gaze naturale = nume dat gazelor combustibile care emană din pămînt mai ales în regiunile petrolifere; sînt formate în cea mai mare parte din metan, pot fi transportate prin conducte și se întrebuințează ca combustibil, ca materie primă pentru fabricarea negrului de fum etc. 2. (De obicei la plural , adesea determinat prin «de luptă» sau «de război») Nume dat unor substanțe gazoase sau unor aerosoli asfixianți ori toxici, folosiți în războaie de unele armate beligerante. Dogoarea văratică a soarelui pătrunde usturător, ca un gaz de război. SAHIA, N. 29. 3. (La plural ) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Nume dat în mod impropriu unui produs lichid al țițeiului, întrebuințat ca combustibil în lămpi; petrol lampant. N-ai vîndut tu mîl amestecat cu gaz și spuneai că-i o păcură nouă... CAMILAR, TEM. 56. Da de ce nu aprinseși lampa, mamă? ori nu mai e gaz? REBREANU, R. I 206. Irina aprinse o lampă cu gaz cît o tărtăcuță de mare. BUJOR, S. 106. • Expresia: (Familiar) Doar n-am băut gaz ca să... = doar n-am înnebunit, nu mi-am pierdut mințile ca să... A arde gaz sau a arde gazul degeaba = a pierde verb reflexiv:emea de pomană, a nu face nimic.Dacă mai arzi mult gaz pe-aici, n-ai s-ajungi la ferma ta nici săptămîna viitoare. vezi limba română mai 1954, 44. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru gaz: gaz1 sn [Atestat: MDT / Plural: gaze, și (înv) gazuri / Etimologie: franceza gaz] 1 Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care-l au la dispoziție. 2 Amestec de substanțe gazoase întrebuințat drept combustibil. 3 (Îs) gaz aerian (sau de iluminat) Gaz obținut în mod artificial prin distilarea la temperaturi înalte (900°-1000°) a huilelor și folosit, după epurare, pentru încălzit și iluminat. 4 (Îs) gaze naturale Gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale. 5 (Îs) gaz metan (sau de baltă) Gaz natural inflamabil care conține metan în proporție de până la 99. 6 (Îs) gaz de lemn Gaz obținut prin distilarea uscată a lemnului, care se folosește drept combustibil (și în motoarele cu explozie). 7 (Îs) gaz ideal (sau perfect) Gaz ipotetic extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. 8 (Îoc cu gaz ideal) Gaz obișnuit care se găsește în natură și nu se comportă conform legii gazelor perfecte. 9 Petrol rafinat. 10 (Pfm; îe) (Doar) n-am băut gaz (Doar) n-am înnebunit. 11 Lampă primitivă cu gaz. 12 (Îs) gaz lichefiat Amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. 13 (Îs) gaz nobil Fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. 14 (Îs) gaz solid Combinație solidă de molecule de gaz metan și apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. 15 (Lpl; șîs gaze toxice de luptă) Substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 16 (Lpl) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 17 (Îe) A arde gaz (sau gazul) degeaba A nu face nimic. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ2, gaze, substantiv neutru 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție. • Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ. 2. (La plural ) Nume dat unor substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 3. (La plural ) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. • Expresia: (familial) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea de pomană. – Din limba franceza gaz. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ2, gaze, substantiv neutru 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție. • Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ. 2. (La plural ) Nume dat unor substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 3. (La plural ) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. • Expresia: (familial) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea de pomană. – Din limba franceza gaz. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 gaze n. 1) Substanță în stare fluidă, cu densitate mică, expansibilă și compresibilă, care ia volumul și forma spațiului disponibil. * gaze naturale gaze formate în natură. gaze artificiale gaze obținute pe cale industrială. gaze combustibile gaze folosite ca sursă de energie calorică. gaz de iluminat (sau aerian) gaz obținut prin distilarea huilei, folosit la iluminat. gaz inert a) gaz care nu arde; b) gaz care nu reacționează chimic, folosit la fabricarea becurilor cu incandescență și a tuburilor cu descărcări electrice luminoase. gaz lichefiat gaz transformat în lichid. gaz perfect (sau ideal) gaz rarefiat pentru care produsul dintre presiune și volum este invariabil la orice temperatură. gaz detonant material explozibil constând dintr-un amestec de hidrogen și oxigen. gaz de baltă gaz incolor, inodor și inflamabil, obținut din zăcăminte naturale și folosit drept combustibil sau ca materie primă în industrie; metan. gaz nobil (sau rar) gaz inert, incolor și inodor, situat în grupa zero a sistemului periodic. 2) mai ales la plural Substanță toxică, asfixiantă sau iritantă, folosită ca armă de luptă. 3) la plural popular Emanație (cu miros neplăcut) degajată de stomac sau de intestine. /<fr. gaz Forme diferite ale cuvantului gaz: gaze Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru gaz: 1) *gaz n., plural e și urĭ (în franceză gaz, cuvânt creat arbitrar de Van Helmont, † 1644, poate după flamandu geest, spirt. despre limba franceza și în turcă ghaz). fizică și chimie Corp aeriform, abur care rămîne așa la temperatura ordinară, cum e oxigenu, idrogenu, azotu. popular Petrol. Gaz permanent, se zicea așa despre gazurile care nu putuse fi încă lichefăcute, ceĭa ce azĭ se poate. Gaz de iluminat, gaz care se scoate destilînd cărbuniĭ de pămînt, după descoperirea lui Filip Lebon la începutu secolul XIX și care se compune din idrogen, metan, oxid de cărbune ș. a. El servește la iluminat, încălzit, unflatu baloanelor, mișcatu motoarelor ș. a. Tot din această destilare se scoate coxu și catranu. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ2 substantiv neutru 1. fluid compresibil, cu o coeziune moleculară foarte mică. 2. substanță sau amestec de substanțe în stare gazoasă, drept combustibil. • petrol lampant. 3. (la plural) emanații gazoase ale stomacului sau intestinelor. 4. (la plural) substanțe toxice, iritante, asfixiante etc. folosite în război. (< limba franceza gaz) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru gaz: gaz n. 1. orice fluid aeriform: oxigen, hidrogen, azot; 2. gaz hidrogen carbonat, întrebuințat pentru luminat și încălzit: gazul de luminat se obține prin distilarea huilei; 3. petrol rafinat: lampă cu gaz. [Vorbă creată, în 1644, de Van Helmont, medic belgian]. vezi asfixiant. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 substantiv neutru Țesătură foarte subțire (de mătase); voal, zăbranic. Eșarfă de gas. ▭ Ce gînduri s-or fi încrucișînd oare în căpșoarele cele blonde, așa de drăgălaș învăluite în gazul și muselina care fluturau în bătaia vîntului. BART, S. M. 58. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru gaz: gaz (gáze), substantiv neutru – 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă. – 2. Petrol. – Mr. gaz. în franceză gaz. – derivat găzar, substantiv masculin (vînzător de gaz lampant); gazos, adjectiv, din limba franceza gazeux; gazorniță, substantiv feminin (lampă de petrol; bidon). Forme diferite ale cuvantului gaz: gáze Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ s. 1. (fiziologie) pîrț, vînt, (popular) bășină, fîsîială, (prin Bucovina și Maramures) tîrtîită, (familial) pam. 2. (chimie) petrol lampant, (învechit și regional) naft, (Moldova și Bucovina) gaiță. 3. (chimie) gaz ilariant = protoxid de azot. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ2 gaze n. Substanță lichidă obținută prin distilarea petrolului și folosită drept combustibil (mai ales în lămpi). * Doar n-am băut gaz doar n-am înnebunit; nici nu mă gândesc! /<fr. gaz Forme diferite ale cuvantului gaz: gaze Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru gaz: 2) *gaz n. și (maĭ bine) gáză forme (în franceză gaze forme, poate despre numele orașuluĭ Gaza, din Siria). Pînză ușoară și transparentă, de matasă, de in ș. a. vezi tifon 1 și fludă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru gaz: gaz2 sn [Atestat: BACOVIA, O. 47 / V: gază, (înv) gazie substantiv feminin (pl gazii) / Plural: gazuri / Etimologie: franceza gaze] (Înv) Voal Cf zăbranic. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 substantiv neutru Țesătură foarte subțire. – Din limba franceza gaze. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 substantiv neutru Țesătură foarte subțire. – Din limba franceza gaze. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 substantiv neutru (industria textilă) Voal de mătase. [< limba franceza gaze]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ1 substantiv neutru voal de mătase. (< limba franceza gaze) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gaz: gaz (corp chimic) substantiv neutru, plural gáze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru gaz: gaz (țesătură subțire) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gaz: gaz2 (fluid) substantiv neutru, plural gáze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru GAZ: GAZ substantiv verbal gazorniță. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru gaz: gaz substantiv verbal GAZORNIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru gaz: gaz1 (voal) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'GAZ' GAYGAY-LUSSACGAYACGAYOOMGAZGÂZĂGÂZA-BÓULUIGÂZA-CÁLULUIGAZANIA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL gaz Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului gaz dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Gaz1 sn [Atestat: MDT / Plural: gaze, și înv gazuri / Etimologie: franceza gaz] 1 Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care-l au la dispoziție. 3 Îs gaz aerian sau de iluminat Gaz obținut în mod artificial prin distilarea la temperaturi înalte 900°-1000° a huilelor și folosit, după epurare, pentru încălzit și iluminat. 4 Îs gaze naturale Gaze combustibile acumulate în pământ în urma unor procese naturale. 5 Îs gaz metan sau de baltă Gaz natural inflamabil care conține metan în proporție de până la 99. 6 Îs gaz de lemn Gaz obținut prin distilarea uscată a lemnului, care se folosește drept combustibil și în motoarele cu explozie. 7 Îs gaz ideal sau perfect Gaz ipotetic extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. 10 Pfm; îe Doar n-am băut gaz Doar n-am înnebunit. 12 Îs gaz lichefiat Amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. 13 Îs gaz nobil Fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. 14 Îs gaz solid Combinație solidă de molecule de gaz metan și apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. 15 Lpl; șîs gaze toxice de luptă Substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 17 Îe A arde gaz sau gazul degeaba A nu face nimic. GAZ1 gaze n. * gaze naturale gaze formate în natură. Gaze artificiale gaze obținute pe cale industrială. Gaze combustibile gaze folosite ca sursă de energie calorică. Gaz de iluminat sau aerian gaz obținut prin distilarea huilei, folosit la iluminat. Gaz inert a gaz care nu arde; b gaz care nu reacționează chimic, folosit la fabricarea becurilor cu incandescență și a tuburilor cu descărcări electrice luminoase. Gaz lichefiat gaz transformat în lichid. Gaz perfect sau ideal gaz rarefiat pentru care produsul dintre presiune și volum este invariabil la orice temperatură. Gaz detonant material explozibil constând dintr-un amestec de hidrogen și oxigen. Gaz de baltă gaz incolor, inodor și inflamabil, obținut din zăcăminte naturale și folosit drept combustibil sau ca materie primă în industrie; metan. Gaz nobil sau rar gaz inert, incolor și inodor, situat în grupa zero a sistemului periodic. GAZ2 gaze n. * Doar n-am băut gaz doar n-am înnebunit; nici nu mă gândesc! /<fr. 47 / V: gază, înv gazie substantiv feminin pl gazii / Plural: gazuri / Etimologie: franceza gaze] Înv Voal Cf zăbranic. |
GRAMATICA cuvântului gaz? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului gaz. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul gaz poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE gaz? Vezi cuvântul gaz desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul gaz?[ gaz ] Se pare că cuvântul gaz are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL gaz Inţelegi mai uşor cuvântul gaz dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Gaz aerian sau de iluminat = gaz obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte; se transportă prin conducte și se întrebuințează la încălzit și la iluminat Gaz lichefiat = gaz obținut în rafinăriile de petrol și păstrat în stare lichidă în butelii de presiune; se întrebuințează ca combustibil casnic Gaze naturale = nume dat gazelor combustibile care emană din pămînt mai ales în regiunile petrolifere; sînt formate în cea mai mare parte din metan, pot fi transportate prin conducte și se întrebuințează ca combustibil, ca materie primă pentru fabricarea negrului de fum etc = doar n-am înnebunit, nu mi-am pierdut mințile ca să A arde gaz sau a arde gazul degeaba = a pierde verb reflexiv:emea de pomană, a nu face nimic Gaz perfect sau ideal = gaz ipotetic extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură Gaz aerian sau de iluminat = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ familial Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz sau gazul degeaba = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea de pomană Gaz perfect sau ideal = gaz ipotetic extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură Gaz aerian sau de iluminat = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ familial Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz sau gazul degeaba = a nu face nimic, a pierde verb reflexiv:emea de pomană Chimie gaz aerian vezi gaz de iluminat; gaz de iluminat = gaz aerian; gaze de luptă vezi substanțe toxice de luptă; gaze naturale = bitumene gazoase; gaz ideal vezi gaz perfect; gaz perfect = gaz ideal Chimie gaz ilariant = protoxid de azot |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL gaz |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ortomorf, -ă adjectiv proiecție ortomorfă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul gaz are forma: gáze
