 | as |
|
| Furculiţă [ fur-cu-li-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU furculiţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului furculita în mai multe dicționareDefinițiile pentru furculita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FURCULIȚĂ: FURCULÍȚĂ, furculițe, substantiv feminin 1. Obiect de metal alcătuit dintr-un mîner și doi, trei sau patru dinți, cu ajutorul căruia se duce mîncarea la gură. Înfipse furculița în pieptul puiului și spintecă frageda carne albă. C. PETRESCU, S. 149. Cuțite, furculițe pe masă înșirînd... NEGRUZZI, S. II 203. • locuțiune adjectiv În furculiță (sau în furculițe) = a) (despre barbă) cu părțile laterale mai lungi decît mijlocul. Cu barba în furculiță și favorite frumoase. CREANGĂ, A. 85. Barba-i deveni lățoasă și-n furculițe, ca două bărbi de țap. EMINESCU, N. 56; b) (despre mustăți) cu capetele răsucite în sus. 2. Fiecare din cele două piese curbate, încrucișate la unul din capete prin care e fixată inima carului de podul osiei de dinapoi pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal; gemănare. – plural și: furculiți (IBRĂILEANU, A. 80, ALECSANDRI, T. 9). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FURCULIȚĂ: FURCULÍȚĂ, furculițe, substantiv feminin 1. Obiect (de metal) alcătuit dintr-un mâner și doi până la patru dinți, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură; furcuță (2). • locuțiune adjectiv În furculiță (sau în furculițe) = (despre barbă) cu părțile laterale mai lungi decât mijlocul; (despre mustăți) cu capetele răsucite în sus. 2. Fiecare dintre cele două piese curbate, încrucișate la unul dintre capete, prin care este fixată inima carului pe podul osiei dinapoi, pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal; gemănare. [plural și: furculiți] – Furcă + sufix -uliță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FURCULIȚĂ: FURCULÍȚĂ, furculițe, substantiv feminin 1. Obiect (de metal) alcătuit dintr-un mâner și doi până la patru dinți, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură; furcuță (2). • locuțiune adjectiv În furculiță (sau în furculițe) = (despre barbă) cu părțile laterale mai lungi decât mijlocul; (despre mustăți) cu capetele răsucite în sus. 2. Fiecare dintre cele două piese curbate, încrucișate la unul dintre capete, prin care este fixată inima carului pe podul osiei dinapoi, pentru a împiedica rotirea inimii în plan orizontal; gemănare. [plural și: furculiți] – Furcă + sufix -uliță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FURCULIȚĂ: FURCULÍȚĂ furculitae forme 1) Obiect de uz casnic, alcătuit dintr-un mâner și câțiva dinți la capăt, cu care se mănâncă. • Barbă în furculita barbă cu părțile laterale prelungite și cu mijlocul mai scurt. Mustăți în furculita mustăți cu capetele aduse și răsucite în sus. 2) Fiecare dintre cele două lemne încovoiate și prinse cruciș de inima carului. [G.-D. furculiței] / furcă + sufix furculitauliță Forme diferite ale cuvantului furculita: furculitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru furculiță: furculíță forme, plural e (despre furcă. despre limba română vine: limba bulgară fŭrkulica, albaneză furkulitsa, limba neogreacă furkalitsa și -ulitsa). Furcă mică, obișnuit cu patru dințĭ, de care oameniĭ se servesc la mîncat. Barbă în furculiță, cu păru ca o furcă cu doĭ dințĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FURCULIȚĂ: FURCULIȚĂ s. 1. (Transilvania) furcuță. (furculita pentru mîncat.) 2. (tehnic) gemănare, (regional) ciorobăriță, lișiță. (furculita la car.) 3. (tehnic) (regional) pieptene. (furculita pentru țesături groase.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru furculiță: furculiță forme 1. unealtă de masă, în forma unei furci mici, de apucat bucățile de carne; 2. după analogie, crestătură la vârful urechii vitelor; figurat cu barba în furculiți. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru furculiță: furculíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat furculíței; plural furculíțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru furculiță: furculíță substantiv feminin, genitiv dativ articulat furculíței; plural furculíțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FURCULITA' furcoáieFURCÓIfurcoiuFURCULEȘTIFURCULÍȚĂFURCULÍȚEFURCÚȚĂFurdFURDÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL furculiță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului furculiță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii FURCULÍȚĂ furculițăe forme 1 Obiect de uz casnic, alcătuit dintr-un mâner și câțiva dinți la capăt, cu care se mănâncă. • Barbă în furculiță barbă cu părțile laterale prelungite și cu mijlocul mai scurt. Mustăți în furculiță mustăți cu capetele aduse și răsucite în sus. Furculiței] / furcă + sufix furculițăuliță. Furculiță pentru mâncat. Furculiță la car. Furculiță pentru țesături groase. Furculiță pentru mîncat. Furculiță la car. Furculiță pentru țesături groase. |
GRAMATICA cuvântului furculiță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului furculiță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul furculiță poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE furculiţă? Vezi cuvântul furculiţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul furculiţă?[ fur-cu-li-ţă ] Se pare că cuvântul furculiţă are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL furculiță Inţelegi mai uşor cuvântul furculiță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv În furculiță sau în furculițe = a despre barbă cu părțile laterale mai lungi decît mijlocul locuțiune adjectiv În furculiță sau în furculițe = despre barbă cu părțile laterale mai lungi decât mijlocul; despre mustăți cu capetele răsucite în sus locuțiune adjectiv În furculiță sau în furculițe = despre barbă cu părțile laterale mai lungi decât mijlocul; despre mustăți cu capetele răsucite în sus |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL furculiță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Grădiniță de copii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul furculiță are forma: furculíțe
