 | as |
|
| Fulgerătură [ ful-ge-ră-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU fulgerătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fulgeratura în mai multe dicționareDefinițiile pentru fulgeratura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FULGERĂTURĂ: FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, substantiv feminin (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. Ochii Frusinicăi își întunecară deodată privirile, ca o noapte între două fulgerături. MIHALE, O. 44. • figurat Simți privirile celorlalți pînă-n adîncul inimii, ca pe o fulgerătură de cuțit. vezi limba română decembrie 1951, 219. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fulgerătură: fulgerătură forme 1. efectul fulgerării; 2. junghiu trecător: când se uita la om dihania, îl lovia fulgerătura ISP. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FULGERĂTURĂ: FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, substantiv feminin (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. – Fulgera + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FULGERĂTURĂ: FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, substantiv feminin (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. – Fulgera + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fulgerătură: fulgerătúră forme, plural ĭ. Efectu fulgeruluĭ. Boală care te lovește ca fulgeru, cum e epilepsia. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fulgerătură: fulgerătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat fulgerătúrii; plural fulgerătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fulgerătură: fulgerătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat fulgerătúrii; plural fulgerătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FULGERATURA' FULGERÁFULGERÁREFULGERÁTFULGERĂTÓRFULGERĂTÚRĂFULGERÉȘTEfulgerósfulgoasăFULGUÍ |
GRAMATICA cuvântului fulgerătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fulgerătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fulgerătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fulgerătură? Vezi cuvântul fulgerătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fulgerătură?[ ful-ge-ră-tu-ră ] Se pare că cuvântul fulgerătură are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea ceva cu cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul fulgerătură are forma: fulgerătúri
