 | as |
|
| Fulgera [ ful-ge-ra ] VEZI SINONIME PENTRU fulgera PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fulgera în mai multe dicționareDefinițiile pentru fulgera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a fulgera (forma la infinitiv) A fulgera conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FULGERA: FULGERÁ, fúlger, verb I. 1. intranzitiv impersonal A se produce fulgere în atmosferă. Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele. SADOVEANU, B. 7. Fulgeră din cînd în cînd și se luminează departe o dungă de pădure. SAHIA, N. 26. O, cum fulgeră de strașnic... groaznice tunete o să avem! NEGRUZZI, S. I 58. • (Rar, cu precizarea unui subiect) De-ar veni luna lui mai, Să-mi aud ceriul tunînd, Să văd norii fulgerînd. ALECSANDRI, P. P. 287. • Expresia: (Despre persoane) A tuna și a fulgera = a face scandal, a trînti și a bufni. 2. intranzitiv figurat (Cu precizarea subiectului) A scînteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). În lucirile amurgului, oțelele oșteanului fulgerau. SADOVEANU, O. VII 57. O gondolă fulgerînd Cu fanarul ei cel roșu. MACEDONSKI, O. I 242. Pala-n aer fulgera, Capul mîrzăcesc zbura! ALECSANDRI, P. P. 114. ♦ (Cu pronume reflexiv în dativ) A se ivi sau a trece repede (ca un fulger). Un gînd nebun deodată îi fulgeră prin minte. COȘBUC, P. II 96. Drăghici se făcu alb ca hîrtia. În spaima lui... se agăță de prima scăpare, o minciună îi fulgeră prin minte. VLAHUȚĂ, O. A. III 41. (impersonal). Îmi fulgeră o clipă prin minte să fug la Cîmpulung. CAMIL PETRESCU, U. N. 257. • tranzitiv Într-o seară, lîngă mucul de lumînare, Mitrea a simțit că-l fulgeră înțelegerea. SADOVRANU, M. C. 71. 3. tranzitiv figurat A izbi pe cineva, doborîndu-l cu o lovitură repede și puternică; a săgeta. vezi trăsni. Îi alungau cazacii cu caii și-i fulgerau cu săbiile. STANCU, despre 215. Am lăsat calul la o parte și am tras un foc în vînt. – Să nu îndrăznești să te miști, că te fulger! SANDU-ALDEA, U. P. 73. Pe-un mal străin L-a fulgerat un braț hain! COȘBUC, P. I 146. (intranzitiv) Mi-adun puterile solare Și fulgerînd, după un semn, Ca Arhimed, în depărtare, Aprind escadrele de lemn. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 25. • (Cu sens atenuat; instrumentul acțiunii este privirea, ochii) Mă fulgera cînd și cînd cu privirea lui de friguri. SADOVEANU, O. VIII 21. Ana se întoarse din ușă și îl fulgeră cu privirea. C. PETRESCU, C. vezi 236. Se scoală în picioare teribil, nalt, semeț, Și fulgeră armata cu-n ochi plin de dispreț. ALECSANDRI, P. III 347. (intranzitiv) [Tomșa] fulgeră scurt cu ochii spre oștenii cărunți ai lui Mihai-vodă pe care-i avea în leafă. SADOVEANU, O. VII 17. • (Acțiunea este săvîrșită de alți agenți) Bătrînul Nour, fulgerat de dambla, nu mai ieși decît foarte rar din odaia lui. SADOVEANU, O. I 265. M-am prăbușit... Împins în gol de-o tainică povară. Cum cade omul fulgerat de moarte. TOPÎRCEANU, B. 102. – prezent industrie și: (rar) fulgerează (EMINESCU, O. I 66). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FULGERA: FULGERÁ, fúlger, verb I. 1. intranzitiv (La persoană 3) A se produce fulgere în atmosferă. • Expresia: A tuna și a fulgera = (despre oameni; și la persoană 1) a face scandal; a trânti și a bufni. 2. intranzitiv figurat A scânteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). ♦ A se ivi sau a trece repede (ca fulgerul). 3. tranzitiv figurat A izbi pe cineva doborându-l cu o lovitură rapidă și puternică. ♦ A arunca asupra cuiva o privire iute și tăioasă; a țintui, a străpunge cu privirea. – latina popular fulgerare (= fulgurare). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FULGERA: FULGERÁ, fúlger, verb I. 1. intranzitiv (La persoană 3) A se produce fulgere în atmosferă. • Expresia: A tuna și a fulgera = (despre oameni; și la persoană 1) a face scandal; a trânti și a bufni. 2. intranzitiv figurat A scânteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). ♦ A se ivi sau a trece repede (ca fulgerul). 3. tranzitiv figurat A izbi pe cineva doborându-l cu o lovitură rapidă și puternică. ♦ A arunca asupra cuiva o privire iute și tăioasă; a țintui, a străpunge cu privirea. – latina popular fulgerare (= fulgurare). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FULGERA: FULGERA verb (meteorologie) (popular) a scăpăra, a străluci, (regional) a sfulgera, (regional figurat) a săgeta. (Afară fulgera, va ploua.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fulgera: fulgerá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea fúlgeră Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fulgera: fulgerá (a fulgera) verb, indicativ prezent 3 fúlgeră Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FULGERA' FULGFULGAFULGARÍNFÚLGERFULGERÁFULGERÁREFULGERÁTFULGERĂTÓRFULGERĂTÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fulgera Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fulgera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Afară fulgera, va ploua. Afară fulgera, va ploua. Fulgerá a fulgera verb, indicativ prezent 3 fúlgeră. |
GRAMATICA cuvântului fulgera? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fulgera. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fulgera poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE fulgera? Vezi cuvântul fulgera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fulgera?[ ful-ge-ra ] Se pare că cuvântul fulgera are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL fulgera Inţelegi mai uşor cuvântul fulgera dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Despre persoane A tuna și a fulgera = a face scandal, a trînti și a bufni A tuna și a fulgera = despre oameni; și la persoană 1 a face scandal; a trânti și a bufni A tuna și a fulgera = despre oameni; și la persoană 1 a face scandal; a trânti și a bufni |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fulgera |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Flux de căldură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
