 | as |
|
| Front [ front ] VEZI SINONIME PENTRU front PE ESINONIME.COM definiția cuvântului front în mai multe dicționareDefinițiile pentru front din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT, fronturi, substantiv neutru 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică. • Expresia: A rupe (sau a sparge) frontul = a rupe linia de apărare a inamicului, a pătrunde forțat în linia de apărare a acestuia. ♦ Parte din teatrul de operații al unui stat aflat în stare de război, pusă sub comandă unică. ♦ Mare unitate operativă, compusă din mai multe armate. 2. Formație de militari, școlari, sportivi etc. aliniați cot la cot, cu fața la persoana care dă îndrumări, comenzi etc. • Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de drepți sau pe loc repaus. 3. figurat Grup de forțe solidare, organizat în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; prin extensie sectorul unde se duce o astfel de luptă. 4. Porțiune dintr-un zăcământ de substanțe minerale utile, deschisă printr-o lucrare minieră, unde se efectuează săpăturile. 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri. ♦ Latură a unei parcele, care coincide cu alinierea căii de circulație. 6. (meteorologie) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite, caracterizată prin schimbări meteorologice bruște, cu consecințe directe asupra mersului verb reflexiv:emii. • Front atmosferic = zonă de contact între două mase de aer cu gradient termic ridicat. 7. (fizică; în sintagma) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ – Din limba franceza front. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT, fronturi, substantiv neutru 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică. • Expresia: A rupe (sau a sparge) frontul = a rupe linia de apărare a inamicului, a pătrunde forțat în linia de apărare a acestuia. ♦ Parte din teatrul de operații al unui stat aflat în stare de război, pusă sub comandă unică. ♦ Mare unitate operativă, compusă din mai multe armate. 2. Formație de militari, școlari, sportivi etc. aliniați cot la cot, cu fața la persoana care dă îndrumări, comenzi etc. • Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de drepți sau pe loc repaus. 3. figurat Grup de forțe solidare, organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; prin extensie sectorul unde se duce o astfel de luptă. 4. Porțiune dintr-un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor, a minereurilor sau a cărbunilor. 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri. ♦ Latură a unei parcele, care coincide cu alinierea căii de circulație. 6. (meteorologie) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite, caracterizată prin schimbări meteorologice bruște, cu consecințe directe asupra mersului verb reflexiv:emii. • Front atmosferic = zonă de contact între două mase de aer cu gradient termic ridicat. 7. (fizică; în sintagma) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ – Din limba franceza front. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT, fronturi, substantiv neutru 1. Locul unde se dau lupte militare în timp de război; totalitatea forțelor militare care operează pe cîmpul de luptă, puse sub o comandă unică. Pe front, nici un fel de rană nu produce impresie. CAMIL PETRESCU, U. N. 407. Se apucă să studieze harta frontului cu o atenție înfrigurată. REBREANU, P. S. 109. Căută să vadă încotro sînt comandanții oștirilor, ce năvăliseră în țară pe toate părțile. Frontul era larg. VISSARION, B. 43. ♦ O parte din teatrul de operații al unui stat aflat în stare de război, pusă sub conducerea unui singur comandant. Frontul de sud. 2. Formație de militari, școlari, sportivi etc. aliniați cot la cot, cu fața la persoana care dă instrucții sau comandă. • Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de «drepți» sau de «pe loc repaus». Nu se vorbește în front. 3. figurat (Urmat de determinări) Grup de forțe solidare, unite și organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop; prin extensie sectorul unde se duce o astfel de luptă. Trebuie larg popularizată politica externă a țării noastre ca factor activ al frontului democrației și păcii. REZ. HOT. I 171. 4. (În expresie) Front de abataj = locul de muncă unde se face tăierea rocilor, a minereurilor sau a cărbunilor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT1 substantiv neutru 1. teritoriu pe care se poartă luptele într-un război. • grupare operativ-strategică constituită din forțe militare numeroase, sub o comandă unică, destinată ducerii unor operații de amploare. 2. formație de militari, sportivi etc. în linie. 3. (figurat) grup organizat de oameni în vederea unei lupte comune. 4. (arhitectură) fațata principală a unei clădiri, latura dinspre stradă a unei parcele. • perete în care se execută tăierea rocilor sau a minereurilor. ♦ front de lucru = existența condițiilor pentru ca echipele specializate de lucrători să-și poată desfășura activitatea de execuție. 5. (meteorologie) zonă de separație a două mase de aer cu proprietăți diferite. 6. (fizică) front de undă = totalitatea punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ 7. (heraldică) centrul părții superioare a unui scut. (< limba franceza front) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT substantiv neutru 1. Loc, teritoriu, pe care se poartă luptele într-un război. ♦ Grupare operativă constituită din forțe militare numeroase sub o comandă unică. 2. Formație de militari, de sportivi etc. așezați în linie. 3. (figurat) Grupare unitară de forțe strânse în vederea unei lupte comune. 4. (arhitectură) Plan vertical în care este situată fațada unei clădiri. ♦ Perete în care se execută tăierea rocilor sau a minereurilor. 5. (meteorologie) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite, caracterizată prin schimbări meteorologice bruște și cu consecințe directe asupra mersului verb reflexiv:emii. • Front de furtună = masă de aer rece care, împinsă de furtună, provoacă deplasarea aerului mai cald din fața ei. [< limba franceza front, conform limba rusă front]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT fronturi n. 1) Teritoriu pe care se desfășoară acțiuni militare în timp de război. 2) Grupare operativă compusă din mai multe armate, aflată sub o comandă unică pe un astfel de teritoriu. frontul de nord. 3) Formație de militari, de elevi sau de sportivi, aliniați cu fața la persoana care dă dispoziții. 4) Sferă de activitate; domeniu; tărâm. front ideologic. 5) figurat Grupare de forțe obștești în vederea unei activități comune. 6) figurat Partea din față a ceva. /<fr. front Forme diferite ale cuvantului front: fronturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru front: front (frónturi), substantiv neutru – Loc unde se dau lupte militare. în franceză front, conform frunte. – derivat frontal, adjectiv, din limba franceza frontal; frontavoi, substantiv masculin (ofițer care și-a cîștigat gradele fără studii de bază, pe front), din limba rusă frontovoi (Graur, BL, IV, 83), astăzi învechit; frontieră, substantiv feminin, din limba franceza frontière; frontispiciu, substantiv neutru, din limba franceza ; fronton, substantiv neutru, din limba franceza Forme diferite ale cuvantului front: frónturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru front: *front n., plural urĭ (limba rusă front, despre limba franceza front, frunte, front). Fața uneĭ trupe în linie. A face front, a face față, a opune peptu spre rezistență saŭ p. salut: a face front cînd trece regele. De front, pin față: atac de front, pe dinainte. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRONT: FRONT substantiv (termen militar) (popular) șirag. (Ostașii stau în front.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru front: front n. fața unei trupe în linie: a ataca de front. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru front: front substantiv neutru, plural frónturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru front: front substantiv neutru, plural frónturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FRONT' FRONDÍSTFRONDÓRFron/eafronséuFRONTFRONTÁLfrontaliérFRONTALITÁTEfrontavói |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL front Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului front dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii FRONT fronturi n. Frontul de nord. Front ideologic. Ostașii stau în front. Ostașii stau în front. |
GRAMATICA cuvântului front? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului front. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul front poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE front? Vezi cuvântul front desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul front?[ front ] Se pare că cuvântul front are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL front Inţelegi mai uşor cuvântul front dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A rupe sau a sparge frontul = a rupe linia de apărare a inamicului, a pătrunde forțat în linia de apărare a acestuia Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de drepți sau pe loc repaus Front atmosferic = zonă de contact între două mase de aer cu gradient termic ridicat Fizică; în sintagma Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ – Din limba franceza front A rupe sau a sparge frontul = a rupe linia de apărare a inamicului, a pătrunde forțat în linia de apărare a acestuia Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de drepți sau pe loc repaus Front atmosferic = zonă de contact între două mase de aer cu gradient termic ridicat Fizică; în sintagma Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ – Din limba franceza front Locuţiune adverbiala În front = așezat în linie, în poziție de «drepți» sau de «pe loc repaus» În expresie Front de abataj = locul de muncă unde se face tăierea rocilor, a minereurilor sau a cărbunilor ♦ front de lucru = existența condițiilor pentru ca echipele specializate de lucrători să-și poată desfășura activitatea de execuție Fizică front de undă = totalitatea punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment dativ 7 Front de furtună = masă de aer rece care, împinsă de furtună, provoacă deplasarea aerului mai cald din fața ei |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL front |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reflexiv a se achita de ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul front are forma: frónturi
